FOTO. 17 pacienţi cu AVC au fost salvaţi, la Spitalul Judeţean Braşov, prin tromboliza intravenoasă. La începutul anului, Braşovului nici nu era inclus în programul naţional

17 pacienţi din judeţul Braşov au beneficiat în ultimele trei luni, de procedura tromboliză intravenoasă, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, fiind salvaţi după ce au suferit accidente vasculare cerebrale ischiemice (AVC).
 
Spitalul Judeţean a intrat în Programul Naţional de Tromboliză la 1 martie, când programul pilot, desfăşurat iniţial doar la Cluj şi la Bucureşti, a fost extins la peste 40 de unităţi medicale din toată ţara. Braşovul a fost la un pas de a nu fi inclus în acest Progtram, la 1 martie, întrucât nu îndeplinea criteriile cerute de Ministerul Sănătăţii, respectiv o gardă permanetă de neurologie, gardă de radiologie şi un computer tomograf disponibil 24 de ore din 24. Presiunea publică, exercitată de presa brașoveană a dat însă roade și în Ministerul Sănătății a inclus spitalul din Brașov în program, pe ultima sută de metri. 
 


 

5 din cei 17 pacienți au plecat acasă pe picioare, după o săptămână

Şeful Secţiei de Neurologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, conf. dr. Cristian Falup-Pecurariu (foto jos) spune că de la 1 martie până acum s-au făcut 17 proceduri de tromboliză intravenoasă, în cazul unor pacienţi care au suferit un AVC ischiemic şi care s-au prezentat în timp util la medic. În cazul multora dintre ei rezultatele au fost chiar spectaculoase, având în vedere că suferiseră practic, un „infarct cerebral“.
 
5 dintre cei 17 au plecat acasă, după şapte zile, cu „scor zero“, adică asimptomatic, fiind îm mare parte recuperaţi. La ceilalţi 9 s-a observat o scădere semnificativă a simptomelor. 
 
 
Cel mai tânăr pacient cu AVC căruia i s-a aplicat tromboliza la Brașov a avut 49 de ani, iar cel mai în vârstă, 92 de ani, a mai spus conf. dr. Cristian Falup, şeful Secţiei de Neurologie de la SCJU Braşov. Primul dintre pacienţii cu AVC care a fost tratat prin tromboliză la SCJU este un bărbat de 68 de ani, care a ajuns la UPU paralizat. După aplicarea procedurii, acesta a şi intrat în comă. Pacientul şi-a revenit însă, iar după multe ore de recuperare, el merge de unul singur. El a rămas totusi cu unele probleme de vorbire şi o paralizie pe partea dreaptă.
 

Gardă permanentă de neurologie, cu 6 medici 8 rezidenţi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov a intrat în Programul naţional de tromboliză pentru tratarea pacienţilor cu AVC la 1 martie, după ce iniţial nu a fost inclus, alături de celelalte spitale din ţară în varianta extinsă, întrucât nu a vea o gardă permanentă de neurologie. Acum spitalul are această gardă permanentă, cu 6 medici primari sau specialişti neurologi, o gardă permanentă de radioligie şi un computer tomograf disponibil 24 de ore din 24, îndeplinind astfel toate criteriile de eligibilitate.
 
„Avem 6 neurologi în programul de AVC – 4 care lucrează la noi şi doi din alte centre medicale, care ne ajută, şi o gardă secundară de 7-8 rezidenţi. Acesta este un program complex, care presupune o colaborare a tuturor, de la pacient, aparţinător, la cei de la 112, care să direcţioneze cazul spre UPU şi colegii de la Urgenţe, de la mai multe specialităţi. Când pacientul ajuge la UPU, neurologul trebuie să fie deja acolo şi cu echipa sa să îl preia pe pacient, pentru că în aplicarea trombolizei, factorul timp este un element extrem de important“, a explicat conf. dr. Cristian Falup.


Ce pacienţi pot beneficia de tromboliză pentru tratarea AVC-ului ischiemic

 
Deşi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a intrat în programul de tromboliză, directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Mişarcă spune că nu toţi pacienţii sunt eligibili pentru această procedură.
 
„Cel mai important factor în aplicarea procedurii de tromboliză este timpul, în sensul în care tromboliza se poate face doar pentru pacienţii care ajung la noi într-un interval de maxim 4 ore şi jumătate de la debutul simptomelor. Din păcate, există însă o presiune foarte mare din partea pacienţilor şi a aparţinătorilor, care vin după o perioadă mai îndeplungată şi cer aplicarea acestei proceduri. De aceea, mesajul nostru pentru ei este acela că dacă au trecut cele maxim 4 ore şi jumătate, pacientul nu se mai încadrează pentru tromboliză, ci se poate trece pe neurologie intervenţională“, a precizat dr. Mişarcă. 
 
Atât pacienţii, cât şi aparţinătorii trebuie să fie foarte atenţi la simptomele, pentru a-şi putea da seama dacă este vorba despre un AVC ischiemic și a se adresa rapid medicului. „Printre simptomele cele mai frecvente ale unui AVC ischiemic sunt paralizia, problemele de vorbire, problemele de sensibilitate, problemele de coordonare. De obicei, acestea debutează abrupt, dar pot fi şi înşelătoare, pentru că în unele cazuri au elemente de reversibilitate“, a explicat dr. Falup. De aceea, atunci când sesizează aceste simptome, pacienţii trebuie să se adreseze medicului, pentru a se asigura că primesc tratamentul adecvat.
 


 
AVC-ul este a doua cauză de deces în România, după infarctul miocardic, ţara noastră fiind pe locul trei în Europa, ca număr de cazuri, după Bulgaria şi Macedonia. Accidentul vascular cerebral ischiemic apare ca urmare a înfundării unui vas de sânge. Tromboliza reprezintă în acest caz, o metodă non-invazivă de a desfunda vasul de sânge prin injectarea unei substanţe cu acest rol. În cazurile grave apare AVC-ul hemoragic, atunci când vasul de sânge se rupe. În general, statisticile arată că 80-90% dintre AVC-uri sunt ischiemice, iar restul sunt hemoragice, cu şanse mult mai mici de salvare a pacientului. Factori care favorizează apariţia AVC-ului sunt hipertensiunea, colesterolul ridicat, cardiopatia ischiemică („îngroşarea vaselor de sânge“), diabetul zaharat, fumatul, lipsa de mişcare şi un stil de viaţă nesănătos. Deşi poate apărea la orice vârstă, persoanele vârsnice sunt mai expuse la acest risc.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.