Primăria municipiului Braşov a declanşat consultarea publică a cetăţenilor, cu privire la obiceiurile de mobilitate pe care le au. Astfel, braşovenii sunt invitaţi să completeze un chestionar online, prin care să arate cum percep traficul în oraş, cu ce probleme se confruntă şi ce soluţii cred că ar optimiza circulaţia în municipiul Braşov.
„Am demarat consultarea populaţiei cu privire la traficul din Braşov, pentru alegerea soluţiilor care să ducă la îmbunătăţirea lui. Această consultare publică nu doar că este o etapă necesară în elaborarea unui astfel de studiu, ci, poate mai mult de atât, este imaginea pe care o au braşovenii despre traficul de astăzi şi cum ar trebui să arate cel de mâine. După cum precizam şi la momentul semnării contractului cu Search, acest studiu va sta la baza actualizării Planului Urbanistic General, pentru care am demarat deja procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare. Până la aprobarea PUG-lui, acest document, prin imaginea actuală a traficului din zonele pe care le analizează, va reprezenta fundamentul pentru deciziile pe care le vom lua pentru a descongestiona traficul dintr-o anumită zonă, pentru a creşte mobilitatea şi, implicit, pentru a reduce poluarea”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru.
Chestionar cu trei componente
Chestionarul, care poate fi găsit şi pe site-ul Municipalităţii, www.brasovcity.ro, se adresează tuturor locuitorilor Zonei metropolitane Braşov şi include trei componente. Prima se referă la descrierea călătoriilor zilnice cele mai frecvente, a doua componentă permite semnalarea unor probleme de fond privind circulaţia din municipiul Braşov, iar cea de a treia colectează sugestii de îmbunătăţire a circulaţiei. Informaţiile obţinute în cadrul acestei anchete sunt strict confidenţiale şi vor fi utilizate strict la dezvoltarea modelului de transport ce va fundamenta studiului de trafic, precum şi la elaborarea soluţiilor din cadrul proiectului.
Informaţiile din chestionar vor fi folosite la actualizarea studiului de trafic
Chestionarele pot fi completate până la data de 7 iulie 2019. Studiul este SC Sigma Mobility Engineering SRL, subcontractată de SC Search Corporation SRL, care a câştigat contractul de 628.627 de lei fără TVA, pentru actualizarea studiului de trafic aferent municipiului Braşov. Studiul de trafic, document de fundamentare pentru Planul de Urbanism General necesită o abordare integrată, transparentă şi participativă şi are la bază, în general, un model de transport. Documentul va fi realizat în 12 luni, pe mai multe zone, respectiv Zona Centrul Istoric şi Cartierul Prund-Şchei (studiu livrabil în trei luni şi jumătate de la semnarea contractului), Zona Centrul
Nou, cu străzile 15 Noiembrie, Mihail Kogălniceanu, Zizinului, Hărmanului (studiu livrabil în cinci luni de la semnarea contractului), zona Tractorul (studiu livrabil în 6 luni de la semnarea contractului) şi întregul Studiu de Trafic al municipiului Braşov, cu concluziile întregii arii studiate, care se va preda în 12 luni de la semnarea contractului.
Studiul de trafic al municipiului Braşov trebuie să analizeze impactul asupra traficului rutier din aria studiată şi să prezinte măsurile necesare fluidizării şi descongesionării nodurilor de circulaţie care prezintă probleme. De asemenea, trebuie să prezinte reorganizări ale circulaţiei şi reconfigurări de intersecţii şi zone adiacente, după caz, ţinând cont de modernizarea străzilor până la această dată şi a sensurilor giratorii existente, să extindă sistemul de management al traficului prin integrarea unor noi intersecţii semaforizate, după caz.
Documentul trebuie, de asemenea, să analizeze impactul creşterii gradului de motorizare, impactul dezvoltării zonelor imobiliare, asupra traficului rutier şi impactul funcţionării Ocolitoarei municipiului Braşov. În funcţie de aceste puncte, firma care face studiul trebuie să vină cu un scenariu pesimist, optimist şi unul probabil de dezvoltare a traficului.
Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.
Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family. Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci. Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.
Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.
De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit
Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:
În fiecare zi a Festivalului de la ora 16.30 se organizează open stage, unde oricine poate cânta în fața publicului, chiar dacă nu este solist.
Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”
Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.
Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”
Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic. La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.
Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”
„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.
Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.
Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere
Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă. Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.
Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.
Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei
Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.
Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.
Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.
Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.
Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.
Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani
Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.
Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.
Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026
CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.
Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.
CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.
Noutății în admiterea la cursurile CENAFER
O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.
După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.
Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.
Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login