Ramai la curent!

Cotidian

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgărașului, propusă pentru a deveni monument în patrimoniul mondial UNESCO

Publicat

acum 7 ani

in

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgăraşului a fost inclusă pe lista indicativă a monumetelor propuse a intra în patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a publicat proiectul de hotarâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecţiei şi monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi în Lista indicativă a României pentru includerea unor monumente în Lista Patrimoniului Mondial şi a zonelor lor de protecţie.
 


Alături de Cetatea Făgăraş se află alte 17 monumente din România – situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste sau cule din Oltenia. Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului, spre dezbatere, iar propunerile şi observaţiile referitoare la această listă pot fi trimise până la 1 iulie 2019.
 

Practic, pe lângă fostul penitenciar comunist din Cetatea Făgărașului, pentru Lista de monumente culturale UNESCO sunt propuse și închisorile similare de la Râmnicu Vâlcea, Sightul Marmației și Pitești 

 
După al Doilea Război Mondial, Cetatea Făgăraşului a trecut probabil, cea mai sumbră perioadă din istoria sa, rămânând în istorie ca una dintre cele mai temute penitenciare, în perioada comunistă. Astfel, începând cu 1948, cetatea va fi transformată în închisoare politică comunistă, până în 1962. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi chiar moartea, numeroşi deţinuţi ai cetăţii murind aici, măcinați fizic și psihic de tortură. Potrivit istoricilor, între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic, însă cifra exactă nu se ştie nici acum, la fel cum nu se ştie nici câţi dintre aceştia şi-au găsit sfârşitul aici, pentru că ei erau îngropaţi de ascuns, fie în gropi comune, fie în alte locuri nemarcate. 
 
După 1962, cetatea va fi restaurată şi între zidurile ei vor lua fiinţă Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca Municipală a oraşului, instituţii ce funcţionează şi astăzi în aceleaşi spaţii.
 


 
Lista indicativă pentru 2019, a monumentelor propuse de Ministerul Culturii pentru a intra în patrimoniul UNESCO cuprinde următoarele 18 situri din România: 

1. Ansamblul monumental din Târgu Jiu (judeţul Gorj); 
2. Ansamblul rupestru de la Basarabi (judeţul Constanţa);
3. Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe (judeţul Sibiu);
4. Satele istorice Hollókő (Ungaria) şi Râmetea (judeţul Alba) şi împrejurimile lor;
5. Peisajul cultural minier Roşia Montană (judeţul Alba); 
6. Bisericile postbizantine din Curtea de Argeş (judeţul Argeş);

7. Bisericile cneziale din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara): Biserica Sf. Nicolae din  Densuş, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Biserica cnezilor Cândea – azi Biserica Reformată – Calvină din Sântămaria Orlea, Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov şi Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada;



8. Restaurări ale arhitectului André Lecomte De Noüy: Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica Episcopală Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Argeşului (judeţul Argeş);

9. Culele din Oltenia: Cula Greceanu din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea(, Cula Duca din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea), Cula Cornoiu din oraşul Bumbeşti-Jiu (judeţul Gorj), Cula Crăsnaru din satul Groşerea, (judeţul Gorj), Cula Cioabă – Chintescu din satul Şiacu (judeţul Gorj), Cula Izvoranu – Geblescu din satul Brabova (judeţul Dolj);

10. Peisajul cultural monahal Vânători – Neamţ (judeţul Neamţ); 
11. Cetatea Alba Carolina (judeţul Alba); 
12. Frontierele Imperiului Roman – Limes. Două dintre situri, se află în judeţul Hunedoara, la Micia (Mintia), în vecinătatea municipiului Deva şi la Cigmău (lângă oraşul Geoagiu);

13. Cetatea Histria (judeţul Constanţa);

14. Fostele închisori comuniste: fostul penitenciar Jilava (judeţul Ilfov), fostul penitenciar Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), fostul penitenciar de la Piteşti (judeţul Argeş), fostul penitenciar de la Făgăraş (judeţul Braşov), fostul penitenciar de la Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş);

15. Peisajul cultural industrial forestier Vaser / Novăţ (judeţul Maramureş);

16. Situri ale memoriei Primului Război Mondial: Mausoleul de la Mărăşeşti, Mausoleul de la Mărăşti, Mausoleul de la Soveja şi Mausoleul de la Focşani (toate în judeţul Focşani);

17. Peştera Coliboaia – artă preistorică (judeţul Bihor);
18. Complexul cultural Pre-Ariuşd-Cucuteni – Trypila (transnaţional).

În prezent, România are 6 situri culturale pe Lista UNESCO:

1. Satele cu biserici fortificate din Transilvania: Biertan (judeţul Sibiu), Prejmer (jueţul Braşov), Viscri (judeţul Braşov), Dârjiu (judeţul Harghita), Saschiz (judeţul Mureş), Câlnic (judeţul Alba) şi Valea Viilor (judeţul Sibiu);

2. Mănăstirea Horezu (judeţul Vâlcea);

3. Bisericile din Moldova (judeţul Suceava): Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe a Mănăstirii Humor, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica Sf. Cruce din satul Pătrăuţi, Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Probota, Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ, Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa;

4. Centrul Istoric Sighişoara (judeţul Mureş);

5. Biserici de lemn din Maramureş: Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din satul Bârsana, Biserica Sf. Nicolae din satul Budeşti, Biserica Sf. Paraschiva din satul Deseşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului din satul Ieud, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Plopiş, Biserica Sf. Paraschiva din satul Poienile Izei, Biserica Sf. Arhangheli din satul Rogoz, Biserica Sf. Arhangheli din satul Şurdeşti.

6. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa (judeţul Hunedoara) şi Căpâlna (judeţul Alba).

 
 
 
 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Se întorc mai puțini bani la comunitățile locale. Studiu de caz: La Săcele este al doilea an consecutiv cu alocări mai mici

Publicat

acum 9 ore

in

07/04/2026

De

Temerile unor primari, care anticipau că Guvernul va distribui mai puțini bani către autoritățile locale din cotele defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată (care sunt procente din banii colectați din teritoriu la bugetul de stat) par a se adeveri. De exemplu, municipiul Săcele este în al doilea an consecutiv în care primește mai puțini bani din cele două surse.

Astfel, primarul din Săcele, Virgil Popa, a anunțat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele defalcate din TVA – principalele surse care alcătuiesc bugetul local – municipiul a primit în 2026 cu 6,5 milioane lei mai puțin față de anul 2025.

„Vă reamintesc că și în anul 2025 am avut o diminuare semnificativă, de aproximativ 10 milioane lei față de 2024. Astfel, dacă privim în ansamblu, în doar doi ani, municipiul Săcele a pierdut aproximativ 17 milioane lei din aceste alocări. Banii din cele două surse nu îi cerșim, ci ni se cuvin, potrivit legislației”, a declarat primarul.

El a precizat că aceste diminuări afectează strategia municipiului privind investițiile și angajarea altor cheltuieli.

„Deocamdată suntem «în grafic», dar va trebui să analizăm cu atenție planurile de investiții. În primul rând va trebui să asigurăm cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă accesată prin Programul Operațional Regional sau Planul Național de Redresare și Reziliență”, a încheiat primarul.

Citește mai departe

Cotidian

Consiliul Județean Brașov își „subțiază” aparatul administrativ: 181 de posturi dispar din schemă, dar bugetul nu se modifică. Ce instituții scapă de reducere

Publicat

acum o zi

in

06/04/2026

De

Consiliul Județean Brașov intră în etapa de reorganizare administrativă, după ce Prefectura a transmis oficial noul plafon maxim de posturi acceptat pentru aparatul propriu și instituțiile din subordine. Proiectul va fi discutat și supus votului în ședința de plen de miercuri, 8 aprilie, însă așa cum arată acum, reducerea este mai degrabă una teoretică, fiindcă în practică, posturile care dispar oricum nu sunt acoperite nici în prezent.

O organigramă mai „suplă” dar fără concedieri

Potrivit noilor calcule, numărul maxim de posturi pentru structurile aflate în coordonarea CJ Brașov va fi de 421, față de 602 cât era până acum. Asta înseamnă o reducere de 181 de posturi, adică aproximativ 30%. Deși cifrele pot părea spectaculoase, administrația județeană subliniază că nu este vorba despre disponibilizări efective.

Mai exact, conform documentației care însoțește proiectul de hotărâre, posturile eliminate din organigramă nu erau ocupate și nici bugetate, fiind oricum neutilizate în prezent, în urma unor măsuri anterioare de eficientizare.

Cu alte cuvinte, pentru brașoveni, schimbarea este mai degrabă una de „curățare” administrativă a schemelor de personal, decât una care să producă modificări vizibile în cheltuielile de personale din Consiliul Județean și în instituțiile publice din subordine.

Aparatul propriu al CJ Brașov rămâne la fel

Din documentația aferentă proiectului de hotărâre reiese că aparatul de specialitate al Consiliului Județean Brașov nu va avea nevoie de restructurări suplimentare, întrucât structura actuală, de 246 de posturi, se încadrează deja în noul plafon impus de Instituția Prefectului.

În plus, în acest an sunt prevăzute și 10 posturi temporare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, precum și un post dedicat activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Tot la același nivel ca anul trecut rămâne și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP), cu o schemă de personal, cu 43 de posturi.

Direcția de Pază și Ordine, printre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile schimbări apare, în schimb, la Direcția de Pază și Ordine a Județului Brașov, unde organigrama va fi redusă de la 126 la 99 de posturi. Cele 27 de posturi vor dispărea până la 1 iulie, conform documentației aferente proiectului de hotărâre.

Instituții protejate de reorganizare

O serie de servicii din subordinea Consiliului Județean sunt însă protejate de această reorganizare a personalului, dictată de reducerea cheltuielilor cu resursa umană.

Ele sunt exceptate prin legislația națională, astfel că nu vor fi afectate de această tăiere administrativă:

  • instituțiile de cultură din subordinea CJ Brașov (muzeele, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Școala Populară de Arte și Meserii)
  • Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Brașov;
  • unitățile de învățământ special;
  • spitalele din subordinea județului;
  • Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

În administrația județeană, doar instituțiile de cultură și Salvamontul însumează 328 de posturi – 307 posturi în zona culturală și 21 de posturi la Salvamont.

Citește mai departe

Cotidian

Gratuit pentru călători, dar nu și pentru bugetul local. Cât costă „Vinerea Verde” în municipiul Brașov

Publicat

acum o zi

in

06/04/2026

De

Programul „Vinerea Verde”, prin care transportul cu autobuzele RATBV este gratuit în zilele de vineri în municipiul Brașov nu este gratuit pentru bugetul local. Astfel, viceprimarul Brașovului Lucian Patrașcu a anunțat că pentru acest an de la bugetul local al municipiului Brșaov ar urma să se aloce 1,6 milioane de lei, sumă ce urmează a fi virată în conturile operatorului local de transport.

De altfel, presiunea financiară este unul dintre motivele pentru care nu au aderat la program toate localitățile deservite de RATBV. Cu toate acestea, viceprimarul a spus că speră ca în perioada următare autoritățile locale să găsească resursele financiare pentru susținerea programului.

„Fiecare primărie trebuie să îşi calculeze acest efort bugetar, astfel încât să vină în sprijinul cetăţenilor, cărora să le ofere posibilitatea de a beneficia de gratuitate în zilele de vineri”, a declarat Patrașcu.

Citește mai departe

Trending