Ramai la curent!

Cotidian

Consiliul Judeţean Braşov, obligat să anuleze contractul pentru terminalul aeroportului şi să reevalueze cele 3 ofertele primite

Publicat

in

Consiliul Judeţean Braşov este obligat să reevalueze ofertele pentru construirea terminalului de la Aeroportul Internaţional Braşov -Ghimbav, deşi a atribuit contractul de proiectare şi execuţie către SC Construcţii SA Sibiu. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a analizat contestaţia depusă de contracandidata companiei din Sibiu, BOG’ ART SRL şi i-a dat câştig de cauză acesteia. 



„Consiliul Naţional de Soluţionare a Cobtestaţiilior admite contestaţia formulată de către SC BOG ART SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă judeţul Braşov iar, pe cale de consecinţă, respinge cererea de intervenţie formulată de SC CONSTRUCŢII SA, anulează raportul procedurii de atribuire şi actele subsecvente şi obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor cu respectarea documentaţiei de atribuire, a prevederilor legale şi a motivării aferentă prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare“, se arată în documentul emis de CNSC.

CJ a contractat deja o casă de avocatură pentru a-şi susţine interesele în instanţă

Decizia CNSC nu este una surprinzătoare pentru administraţia judeţeană. Pe 21 iunie, Consiliul Judeţean a decis să achiziţioneze servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentanre juridică în instanţă a judeţului Braşov, în vederea încheierii contractului de lucrări pentru construirea terminalului Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Plenul a aprobat încheierea unui contract în valoare de 22.000 de lei fără TVA, pentru 50 de ore de asistenţă şi consultanţă, cu casa de avocatură Nemeş-Voicu-Bilan, care să reprezinte interesele judeţului, în cazul în care se va găsi o firmă care să meargă în instanţă cu contestarea licitaţiei. Deocamdată, CNSC a solicitat Consiliului Judeţean doar o reevaluare a ofertelor.



BOG ART susţine că firma câştigătoare a primit punctaje maxime deşi nu era cazul

Reamintim că administraţia judeţeană a atribuit contractul de proiectare şi execuţie a terminalului aeroportului, către firma SC Construcţii SA Sibiu, în luna mai, pentru o ofertă de 145,275 milioane lei, faţă de estimarea iniţială de 1854,671 milioane lei. La licitaţie s-au mai înscris SC PORR Construct SRL Bucuresti şi Asocierea BOG’ART SRL – SC UTI Grup SA – SC UTI Facility Management SA, SC Constructii SA Sibiu şi KESZ. Liderul acestei asocieri, BOG ART a contestat rezultatul la CNSC, arătând că firma sibiană care a câştigat contractul a primit punctaje maxime chiar şi pentru unele criterii în care nu se impunea acest lucru. Printre altele, BOG ART a arătat că
deşi SC Construcţii SA Sibiu a avut mari probleme cu alte proiecte cu autorităţi publice a obţinut totuşi 100 de puncte, în timp ce asocierea condusă de BOG’ART SRL a obţinut un punctaj de 99,84 puncte. Astfel, juriştii de la BOG’ART SRL au invocat Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în care se arată că „autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire” orice operator economic care „şi-a încalcat grav sau repetat obligatiile principale ce-i reveneau în cadrul uni contract de achizitii publice”. Exemplul pus pe masă de BOG ART este cel al contractului pentru Stadionul muncipal din Sibiu, unde Construcţii SA are mari întârzieri.

Totodată contestatarul a arătat că ofertantul câştigator nu poate instala un anumit tip de sistem de detectie a explozibililor lichizi, produse de o anumita companie, având în vedere ca furnizarea acestor echipamente pe piaţa din România se poate face numai de către UTI Grup, asociat în acest caz, al BOG’ ART. (DETALII AICI)

 

„Întreaga procedură de achiziţie a trecut de mai multe etape, a fost supervizată de Agenţiona Naţională de Achiziţii Publice, fiecare raport a trecut pe la ei. Chiar şi aşa, am ajuns în această situaţie. De aceea, din pun ctul meu de vedere, dacă vom avea o contestaţie care merge mai departe în instanţă, vreau să fim acoperiţi din timp şi de altcineva decât juriştii instituţiei noastre“, a declarat Adrian Veştea în urmă cu două săptămâni, când le-a propus colegilor din plenul Consiliului Județean să achiziționeze servicii de consultanță și asistență juridică din partea unei firme de avocatură.

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending