Ramai la curent!

Investitii

„Calul troian” lăsat de Roxana Mînzatu la Ministerul Fondurilor Europene: dacă nu se semnează repede contractul de finanțare pentru Aeroportul Brașov, din 2021 va fi imposibil

Publicat

in

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu (PSD), a publicat o scrisoare deschisă către noul ministru al Fondurilor Europene, Ioan  Boloș (PNL), în care a prezentat stadiul demersurilor pentru obținerea banilor europeni pentru Aeroportul Brașov, dar a lansat și un avertisment. 



Finanțarea cu fonduri UE a construcțiilor la aeroporturi nu va mai fi posibilă din exercițiul bugetar 2021-2027, așa cum arată astăzi propunerile de regulamente la nivel european”, se arată în scrisoarea fostului ministru al Fondurilor Europene. 



În aceste condiții, ea îl roagă pe noul ministru să continue și să susțină demersurile pentru finanțarea cu fonduri europene „a acestei investiții cheie pentru Transilvania, Regiunea Centru, județul Brașov, pentru economia și turismul României. Nu ne dorim să mai existe oportunități ratate din fonduri europene pentru aceasta investiție care putea, cu eforturi și suport, să fie inclusă de Ministerul Transporturilor între investițiile eligibile în POS Transport 2007-2013”. 



Roxana Mînzatu a precizat că în perioada iulie – octombrie 2019, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a avansat substanțial în confirmarea eligibilității  aeroportului Brașov, fiind parcurși mai mulți pași cheie. 

Consiliul Județean Brașov ar trebui să semneze contractul de finanțare cel târziu în 2020 

„Deși în trecut, pornind de la Programul Operațional Sectorial Transport POS-T și până astăzi, nici un decident  nu a reușit să gestioneze includerea aeroportului Brașov între proiectele eligibile, în ultima perioadă, cu sprijinul direct al AM POIM, OI Transport, Comisiei  Europene – DG Regio și al experților Jaspers din cadrul BEI, am analizat atent stadiul proiectului, constrângerile și soluțiile legate de notificarea investiției ca ajutor de stat dar și eligibilitatea investiției pe regulamentele europene în vigoare. La nivelul Ministerului Fondurilor Europene funcționează un grup de lucru dedicat Aeroportului Brașov care parcurge pașii pentru a atinge obiectivul de a deconta din fonduri europene lucrările la aeroport, cu țintă intermediară: semnarea de către Consiliul Județean Brașov a unui contract de finanțare nerambursabilă din fonduri UE POIM pe parcursul lui 2020 și cu solicitarea tuturor sumelor la rambursare până cel târziu decembrie 2023”, se mai arată în scrisoarea deschisă a Roxanei Mînzatu. 

 

Educație

Școala Gimnazială nr. 9 din Brașov se extinde. Investiție de aproape 5 milioane de lei pentru săli de clase noi și un laborator

Corpul de pe strada Brazilor al Școlii Gimnaziale nr. 9 din Brașov va fi extins și modernizat în urma unei investiții de aproape 5 milioane de lei. Proiectul prevede mansardarea clădirii, amenajarea unor noi spații educaționale și creșterea eficienței energetice a imobilului.

Publicat

in

Școala Gimnazială nr. 9 din Brașov va beneficia de o extindere importantă, care îi va aduce câteva săli noi de clasă și un laborator. Primăria municipiului Brașov a semnat contractul pentru executarea lucrărilor la corpul de clădire situat pe strada Brazilor, valoarea investiției ridicându-se la 4.966.343 de lei, fără TVA. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 24 de luni.

Contractul a fost atribuit firmei brașovene TPC Digging Construct SRL, care va realiza atât extinderea imobilului, cât și lucrările de modernizare prevăzute în proiect. Potrivit documentației tehnice, clădirea va fi extinsă prin mansardare, utilizând o structură metalică ușoară. În paralel, spațiile existente vor fi reabilitate, iar întregul imobil va beneficia de lucrări de creștere a eficienței energetice.

4 săli de clasă noi, laborator și cancelarie, pentru clădirea de pe strada Brazilor

Corpul de școală de pe strada Brazilor a fost construit în anul 1977 și are în prezent regim de înălțime parter plus un etaj. În interior funcționează 18 săli de clasă, o sală de sport, o sală de dans, o sală multifuncțională și un centru de documentare și informare.

Prin amenajarea mansardei vor fi create noi spații destinate activităților educaționale. Proiectul include realizarea a patru săli de clasă, a unui laborator, a unei cancelarii, a unui spațiu multifuncțional și a unor grupuri sanitare.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending