Ramai la curent!

Cotidian

Protestul medicilor din România – scrisoare deschisă inițiată de un doctor din Brașov: „Nu vom accepta să fim noi cei care răspândesc boala”

Publicat

in

Într-o scrisoare deschisă, medici care activează mai multe orașe ale țării anunță că nu vor accepta ca, în bătălia împotriva noului coronavirus, să intre cadre infectate, care răspândesc virusul şi vulnerabilizează pacienţii.

Demersul le aparține doctorilor Livia Davidescu, Manuela Predilă, Alina Martău, Bogdan Lăzescu, Albert Claudiu și Grigorescu Dan, ultimul de la Spitalul clinic Județean de Urgență Brasov.

Postarea de pe Facebook a strâns numeroase comentarii ”Semnez”.

”Suntem Medici. Ca vocaţie, ca profesie, ca destin, suntem medici. Nu ne temem de nicio bătălie cu boala, oricât de cumplită ar fi ea. Nu ne vom da niciodată înapoi, nu vom dezerta. Vom lupta cu tot ce avem la îndemână: cu cunoştinţele noastre, cu mintea noastră, chiar şi cu trupurile noastre. Vom face scut în faţa bolii, apărându-i pe pacienţii noştri cu tot ce putem şi cum putem mai bine. Dacă asta va însemna şi materiale de protecţie, medicamente şi aparatură vitală, asta nu mai ţine însă de noi. Noi nu ne dorim decât să fim protejaţi conform nivelului de contagiozitate a acestei boli. Nu vom accepta însă ca în această bătălie să fim noi aceia care vom răspândi boala sau cei care vor vulnerabiliza pacienţii, căci această poziţie pe care am fi siliţi să o acceptăm este în afara legilor medicinii şi ale celor omeneşti, deopotrivă”, au transmis medicii.

Aceştia prezintă şi argumente pentru poziţia lor.

”1. Un medic contaminat, testat pozitiv pentru coronavirus este contagios. Indiferent ce simptome are… uşoare, medii sau severe, medicul tot contagios este. El va intra, inerent, în contact cu pacienţii, fie ei CoViD-negativi, fie CoViD-pozitivi. În prima situaţie, dacă pacientul nu a fost încă infectat, contactul direct cu un medic deja infectat, care fie va sta în preajma sa, fie îl va consulta, va fi unul extrem de contagios. Organismul pacientului fiind vulnerabil, infecţia va avea consecinţe extrem de grave, mergând până la insuficienţă respiratorie acută. În a doua situaţie, interacţiunea pacientului infectat cu medicul/medicii infectaţi, va accentua încărcătura virală a pacientului respectiv, sporindu-i enorm riscul de agravare a bolii. Vorbim despre pacienţi foarte vulnerabili, cu afecţiuni preexistente severe, precum diabet, afecţiuni oncologice, boli respiratorii.

2. Un medic bolnav nu poate lucra eficient în nicio situaţie, cu atât mai puţin în situaţii critice, de maximă încărcătură somatică şi emoţională. În aceste condiţii nu ai cum să poţi consulta, opera, diagnostica, fără riscul de a greşi mai mult decât de obicei. Şi poţi greşi grav. De exemplu, în cazul unui chirurg, orice mişcare neconformă poate genera efecte ireparabile, ireversibile…
De ce există în lumea asta, dreptul la concediu de boală, dacă lucrurile nu stau aşa?

3. Există mai multe tipuri de virus SARS-CoV-19 (tulpini, cum le numesc specialiştii). Noi ştim de două: “S” şi “L”. Dacă eşti infectat cu una dintre ele, nu înseamnă că nu te poţi infecta cu cealaltă. Ce sens are să creşti riscul, punând în contact un medic pozitiv, cu un pacient pozitiv?

4. Medicul român este şi el cetăţean cu drepturi depline. In plus, e şi cetăţean european. Are dreptul la sănătate şi la viaţă ca orice alt cetăţean şi nicio ordonanţă de urgenţă din lumea asta nu poate suspenda acest drept. Dacă dreptul la viaţă este un drept fundamental al omului, atunci acesta este negat atunci când cineva obligă un bolnav să muncească, determinându-i agravarea bolii, cu atât mai mult în cazul infecţiei cu Coronavirus. Riscul de deces este mult mai mare la personalul sanitar, conform cifrelor din statisticile mondiale.

5. Un medic mai puţin în luptă înseamnă un deficit enorm. Suntem 3 medici la mia de locuitori in România. Să scoţi din front acum medici prin măsuri iraţionale este de-a dreptul iresponsabil. Dacă medicul moare, urmare a faptului că organismul său nu a suportat dublul stress al bolii şi al muncii în condiţii de dezastru, cine răspunde? Cine va trata miile sale de pacienţi, anual?”, se precizează în scrisoare deschisă.

Între soluţiile propuse:

1. Înfiinţarea de urgenţă de spitale modulare, de campanie, cu circuite trasate de infectionişti şi epidemiologi ce vor putea trata în condiţii optime pacienţii cu CoVid-19. Avem suficiente locaţii ce pot fi transformate şi adaptate acum în România.

2. Rotirea personalului medical expus în permanenţă la contagiune. Turele trebuie sa aibă exact durata valabilităţii echipamentelor de protecţie, în niciun caz mai mult, căci atunci protecţia este doar de formă, fiind ineficientă. Ture de maxim 6-8 ore, deci!

3. Personalul corona-pozitiv va trebui să beneficieze de îngrijiri medicale şi de măsuri de izolare similare cu cele ale oricărui cetăţean. După negativare, oricare dintre noi poate merge în luptă. Dar numai după ce nu mai este pacient.

”Suntem medici şi ne asumăm riscurile acestei meserii oricand şi oriunde. Mai puţin unul: acela de a face rău pacienţilor noştri , îmbolnăvindu-i cu SARS-CoV-2! Acest risc şi-l vor asuma, în faţa istoriei şi a poporului român, doar cei ce vor decide să îi trimită pe medicii CoViD-pozitiv într-o luptă nici pe departe dreaptă”, au mai transmis medicii.

Scrisoarea este semnată de medicii Dr Livia Davidescu, Dr Manuela Predila, dr Alina Martau, Dr Bogdan Lazescu, Dr Albert Claudiu, dr Grigorescu Dan.

Medicii au cerut tuturor colegilor care se regăsesc în această gândire să semneze, postarea de pe Facebook strângând sute de comentarii ”Semnez”.

Scrisoarea vine in contextul în care de la nivelul Guvernului s-a discutat posibilitatea ca medicii, asistentele și infirmierele să lucreze în spitale chiar dacă au fost testate pozitiv la CoVID, cu condiția să fie asimptomatici. 

Întrebat, vineri, ce modificări vor fi atunci când în România vor fi peste 2.000 de cazuri diagnosticate, Nelu Tătaru a răspuns: “Aceste scenarii erau făcute şi ca proceduri şi ca protocoale de mult. Vom regândi, ca cei care sunt cu simptomatologie uşoară şi medie să fie trataţi acasă, sub supraveghere medicală, în mare parte şi de voluntari, iar cei care sunt cadre medicale cu această simptomatologie uşoară, vor merge chiar în spitale şi vor îngriji bolnavii”.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

FOTO. Intervenție dificilă pentru salvatorii montani din Zărnești. Doi turiști au fost găsiți în Brâul de Mijloc

Publicat

in

Salvatorii montani de la Zărnești au avut parte de o intervenție lungă și dificilă în noaptea de miercuri spre joi. Ei au fost alertați în jurul orei 20.40, în urma unui apel primit prin dispeceratul ISU Brașov și au încheiat intervenția spre dimineață.

„Am fost solicitați să intervenim pentru recuperarea a doi turiști lituanieni rămași blocați în versantul vestic al Pietrei Craiului. Aceștia au încercat să coboare pe traseul «La Lanțuri», însă, din cauza necunoașterii direcției corecte și a lipsei echipamentului adecvat pentru această perioadă, au ajuns în impas și au fost nevoiți să ceară ajutor. După ore bune de căutare, în jurul orei 01:00, i-am localizat în Brâul de Mijloc. Unul dintre turiști își pierduse rucsacul anterior, fiind găsit în stare de hipotermie, fără haine corespunzătoare pentru o noapte de aprilie la aproximativ 2000 m altitudine”, au precizat reprezentanții Salvamont Zărnești.

Pentru salvamontiști a fost o misiune solicitantă, însă, din fericire, fără complicații medicale majore.

„După alte aproximativ 4 ore de intervenție, am reușit evacuarea în siguranță a celor două persoane la baza muntelui. Întreaga acțiune a durat 8 ore, desfășurându-se între 21.00 și 05.00”, au mai spus salvatorii zărneșteni.

Reprezentații Salvamont Zărnești îi avertizează pe turiști că pe versantul vestic stratul de zăpadă este foarte mare. Pe traseul „La Lanțuri” toate săritorile sunt acoperite, cu acumulări ce ajung pe alocuri la 5–6 metri, iar media depășește 2 metri.

„În aceste condiții, considerăm aceste trasee ca fiind impracticabile, chiar dacă sunt marcate și, de altfel, închise în această perioadă a anului”, au explicat salvatorii montani.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

in

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Cotidian

Gospodărirea Brașovului, estimată la 263 milioane lei. Câți bani alocă primăria pentru salubrizarea orașului și întreținerea drumurilor

Primăria Brașov propune pentru 2026 un buget de peste 1,5 miliarde de lei, din care 17,32% este alocat gospodăririi orașului. Fondurile vor acoperi salubrizarea, întreținerea străzilor și spațiilor verzi, iluminatul public și reparațiile infrastructurii

Publicat

in

Primăria Brașov a pregătit bugetul local pe anul 2026, iar o sumă importantă importantă este alocată gospodăririi orașului. Mai exact, din cheltuielile totale estimate la 1.519.854.000 lei, suma de 263.278.000 lei (17,32%) este alocată pentru gospodărirea orașului.

Banii vor fi folosiți pentru salubrizare, întreținerea și repararea străzilor, întreținerea spațiilor verzi și a zonelor de relaxare, iluminatul public și pentru reparații la clădiri sau cimitire aflate în proprietatea municipiului Brașov.

Sumele alocate pentru gospodărirea orașului:

Străzi (reparații curente, semnalizare rutieră, elemente de siguranță, întreținere si reparatii poduri si podețe, ridicare și depozitare autovehicule abandonate și parcate neregulamentar, stații de incarcare vehicule electrice, centru de monitorizare trafic, parcari multietaetajate etc)82.555.000 lei
Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement33.795.000 lei
Salubritate şi gestionarea deşeurilor (inclusiv operațiuni de deszăpezire, dezinsecție și deratizare, colectare ape meteo, intreținere toalete publice, etc)97.994.000 lei
Iluminat public şi electrificare (energia electrică, întreţinerea sistemului de iluminat public)34.000.000 lei
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică ( cheltuieli întreținere și reparații curente imobilele proprietatea Mun. Braşov și cimitire: Eroi, Sprenghi, Municipal, etc)14.934.000 lei

Deși sumele sunt mai mici ca anul trecut, acest lucru nu înseamnă neapărat că serviciile sunt mai ieftine sau mai puține. Cifrele trebuie puse în contextul în care, în 2026, bugetul municipiului Brașov a fost lansat în dezbatere în luna aprilie și, cel mai probabil va fi aprobat la finalul lunii, urmând să intre în vigoare de la 1 mai.

Anul trecut, procedurile de aprobare a bugetului local au fost finalizate mai rapid, iar bugetul a fost aprobat la 19 martie 2025.

Citește mai departe

Trending