Ramai la curent!

Investitii

FOTO. O fostă groapă de gunoi a Braşovului devine cel mai mare parc de agrement din oraş

Publicat

in

Rampa de deșeuri industriale nepericuloase din Timiș Triaj, privită ca una dintre problemele de mediu ale României în Uniunea Europeană, a fost certificată ca fiind „inertă“. În acest context, Primăria Braşov are în plan să o transforme în cel mai mare parc și zonă de agrement din Brașov.

„Pe baza rezultatelor din bilanțul de mediu, vom demara toate actele necesare pentru schimbarea încadrării din clasa B în clasa C, adică depozit inert, și ne dorim ca, după ce obținem toate actele de reglementare, primăria să amenajeze zonă verde pe această suprafață mare, de aproximativ 22 de hectare, în așa fel încât să poată fi utilizată ca parc și zonă de agrement. Se pot amenaja piste de biciclete, zone de plimbare, diferite jocuri în aer liber, tiroliene etc. Lucrările presupun modelarea corpului depozitului, adunarea sa în spațiul care este al Primăriei, acoperirea cu pământ, acolo unde mai este necesar, și lucrări de amenajare, în funcție de destinația ce o va primi și de proiectul ce va fi elaborat. O mare parte din această suprafață este înverzită în mod natural. Am putea să avem aici cel mai mare parc din Brașov, de 22 de hectare“, a declarat astăzi viceprimarul Laszlo Barabas.

În depozitul de la Timiş – Triaj nu se mai depozitează din 1992

Depozitele Timiș Triaj au început să funcționeze la sfârșitul anilor 1940 și au fost utilizate pentru depozitarea deșeurilor industriale nepericuloase (nisip de turnătorie, zgură de oțelărie etc.) și deșeuri menajere. Activitatea de depozitare a încetat practic în anul 1992. Proprietarul terenului până în 1990 a fost statul Român, iar ulterior, abia  în perioada 2014-2016 s-a reglementat situația juridică a terenului și se atestă apartenența la domeniul privat al Primăriei Municipiului Brașov.

„Rampa de deșeuri industriale nepericuloase a municipiului, după vânzarea întreprinderii Tractorul, a rămas nevândută și a intrat în sarcina primăriei Brașov, pentru a fi închisă. Primăria a analizat această posibilitate și, din cauza sumelor extrem de mari ce ar trebui cheltuite, a hotărât efectuarea unui bilanț de mediu nivel II, pentru a vedea dacă acest depozit mai are influență asupra factorilor de mediu  – apă, sol, aer. Acest bilanț ne-a fost predat de curând de către experți. În urma măsurătorilor și verificărilor efectuate în cadrul acestuia s-a constatat că depozitul nu mai reprezintă un pericol și se propune închiderea sa prin procedură simplificată, adică trecerea lui din clasa de încadrare B în clasa C, respectiv «depozit inert». Asta înseamnă că nu avem emisii de gaze, nu se poluează apa freatică, iar pământul nu mai este poluat pentru că la acest depozit a fost sistată activitatea de depozitare de 30 de ani“, a precizat viceprimarul Barabas.

Potrivit Bilanțului de mediu bazat pe prelevarea de probe de apă subterană (fântâni localnici și foraj de apă executate in acest scop), de apă de suprafață, de sol și de aer, indicatorii de calitate a mediului se află în limite normale, cu unele depășiri în indicii de calitate sol care nu ajung însă la valorile de alarmă, și doar în stratul superior.  

Astfel, potrivit studiului:

  • „Rezultatele analizelor de laborator pe probe de apă subterane prelevate din puț amonte și aval de depozit evidențiază faptul ca apa subterană se menține în limitele de calitate corespunzătoare corpului de apă subterană ROOT02 Depresiunea Brașov și în limitele de potabilitate prevăzute de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. În aceste condiții, depozitul de deșeuri industriale nepericuloase nu are o influență negativă asupra calității apei subterane;
  • Rezultatele analizelor de laborator privind calitatea apei de suprafața, râul Timișul Sec, amonte și aval de depozit, indică că acestea corespund clasei I de calitate, așa cum este prevăzut în Ordinul 161/2006;
  • Analizele de laborator efectuate pe probe de sol au indicat o concentrație mai crescută a metalelor grele din sol în raport cu Ordinului 756/1997- privind Reglementările privind evaluarea poluării mediului – pentru soluri mai puțin sensibile, fără a se depăși pragurile de alertă pentru nici unul din parametrii analizați. Depășirile concentrațiilor metalelor grele față de limitele normale se datorează și proximității zonei industriale, a haldelor de cenușă CET, cât și circulației auto pe drumul situat la est de amplasament.
  • După realizarea lucrărilor de închidere a depozitului de deșeuri industriale nepericuloase se preconizează o îmbunătățire a calității solului din proximitatea depozitului de deșeuri industriale nepericuloase Timiș-Triaj.
  • Rezultatele determinărilor efectuate în raport cu STAS 12574/1987 privind condiții de calitate a aerului în zonele protejate au indicat menținerea aerului în zona depozitului în limitele de calitate;
  • Rezultatele testelor de levigabilitate pe probe de deșeuri comparate cu valorile limită prevăzute în Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurile preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri au indicat că deșeurile nepericuloase industriale depozitate în depozitul Timiș Triaj corespund criteriilor de calitate specifice deșeurilor inerte.

 

În acest context, APM a solicitat o reîncadrare a depozitului de deșeuri industriale Timiș Triaj din categoria ”B” – depozit de deșeuri industriale nepericuloase, în categoria la categoria ”C” – depozit de deșeuri industriale inerte. Această procedură trebuie demarată imediat.

De asemenea, a fost recomandată achiziționarea/trecerea în proprietatea Municipiului Brașov a suprafeței ocupată în prezent cu deșeuri pe latura de nord a amplasamentului (parțial parcelele având CF 150092, CF 137135 și respectiv o parte din parcela fără CF de pe latura de nord) şi analizarea posibilității ca închiderea celor două depozite de deșeuri din amplasamentul Timiș Triaj să fie similară și simultană, având în vedere că ele au funcționat în paralel și că pe ambele depozite s-au depozitat inițial deșeuri industriale nepericuloase. Practic cele două depozite sunt configurate ca două dealuri despărțite de cele 3 linii electrice LEA și un drum de exploatare.

Citește mai departe
1 Comentarii

1 Comentarii

  1. Pingback: Sute de brașoveni sunt afectați de norii de praf și miasmele gropii de gunoi „ecologice” – EcoMagazin.ro

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending