OPINIE. Infrastructura culturală, absolut deficitară în Brașov

Am început să scriu textul ăsta după o discuție pe Social Media despre lipsa posibilității achiziționării biletelor online pentru un spectacol. Schimb de replici, nu discuție, cu teatrul dramatic. Mi s-a părut iresponsabil ca acum în mijloc de pandemie, într-un județ aflat în top 3 negativ la număr de cazuri de Covid-19, să nu existe posibilitatea ca un bilet la teatru să fie cumpărat online, adică un lucru absolut firesc în orice oraș emergent, la Brașov să nu fie disponibil. Pentru că achiziționarea unui bilet online, scutea viitorul spectator de un drum inutil, de expunerea la aglomerația din autobuz, de statul la o posibilă coadă și de folosirea banilor numerar. Dar la Brașov plata online este irealizabilă, situația asta nefiind singular aplicată teatrului, ci absolut tuturor instituțiilor culturale bugetare din Brașov. 

Toată perioada asta ciudată pe care am trăit-o cu toții și o trăim încă, trebuia să fie o perioadă de reflexie și pentru felul în care se dezvoltă cultura la Brașov. Mai ales pentru că într-un oraș ca al nostru, investițiile în tot ceea ce ar trebui să însemne “infrastructura culturală” nu ar avea cum să nu facă parte dintr-o strategie pe termen lung privitoare la dezvoltarea zonei. Cultura nu este un moft, nu este un lucru elitist și nici perimat, nu este ceva intangibil și de neînțeles, mai ales că are extrem de multe sectoare care pot fi accesate de un public diferit. 

La Brașov este foarte simplu pentru un localnic să aleagă din oferta culturală, pentru că este atât de săracă încât în 7 zile, bifezi cam tot ce ai putea accesa. Teatru, operă, cinema, bibliotecă, muzee, biserici (Neagră și altele), planetariu, săli de concerte, 2 festivaluri dacă vii când trebuie și … cam gata. Iar eu știu bine cum se comportă un localnic avid să-și hrănească și spiritul nu doar trupul în orașul ăsta, știu și care sunt așteptările unui turist. Iar administrația locală pare a împiedica mai mult decât a ajuta la dezvoltarea culturii urbei și a accesului la ea, lucru care trebuie radical schimbat. 

Plecând de la o nemulțumire punctuală, lipsa posibilității achiziționării biletelor online, am  citit care sunt fondurile pe care le alocă Primăria și Consiliul Județean Brașov culturii, dezvoltării ei și a întregului aparat care ar trebui să o susțină. Pentru că lucru ăsta cu biletele m-a făcut să mă gândesc că un turist nu poate să-și cumpere bilete în prealabil pentru un concert sau un spectacol de la Brașov de exemplu, asta dacă ar vrea, Dar nu ar avea de ce să vrea, pentru că nu prea se pun în scenă spectacole importante aici și nici nu susțin spectacole mari artiști, așadar nici turiștii nu vin, e un întreg lanț, desigur. De aceea mereu când doar mă gândesc să analizez ceva din direcțiile de dezvoltare ale cetății noastre, știu că mă voi lovi de un obsurantism cras. Bun, câți bani au alocat Primăria și Consiliul Județean culturii? Dacă privim raportul de execuție bugetară a municipiului Brașov, suma o să ni se pară wow, la fel cea a județului. Însă mult din banii aceia reprezintă cheltuieli cu salariile celor care sunt angajați în instituții culturale, nu finanțarea efectivă a evenimentelor culturale. Există și instituții culturale care țin de Ministerul Culturii de exemplu, sau care se autofinanțează, însă asta mai ales în sectorul ONG-istic sau a antreprenoriatului cultural privat. 

Dar nu doar banii sunt o problemă, ci lipsa interesului real pentru cultura existentă aici și pentru valorificarea ei. În timpul documentării pentru articol, a studierii bugetelor, rapoartelor europene și în urma unor discuții cu prietenii care activează în mediul cultural despre ce se întâmplă la Brașov, am conturat câteva idei pe care le las mai jos. Ele nu sunt neapărat probleme observate ci părți din soluții pentru probleme existente, acesta fiind și rolul articolului, nu doar de a fi critic ci de a fi critic constructiv.
 
1. Consolidarea identității culturale a Brașovului și asumarea caracterului divers
Brașovul este multi-culti pentru că este multi-etnic, iar asta este o bogăție incredibilă pentru oraș. Existența unor programe de redescoperire a istoriei orașului, în care toate etniile și contribuțiile aduse de fiecare în parte să fie valorificate clar într-o modalitate modernă și interactivă, este absolut necesară.
 
2. Crearea unui brand cultural identitar autentic brașovean

Brașovenii și cei care vin aici, știu de Biserica Neagră pentru că este fix în mijlocul Centrului Vechi, nu ai cum să o ratezi din nicio poză. Câți știu (și vizitează) însă Prima Școală Românească din Șchei, câți știu de Biserica din Bartolomeu care este cea mai veche biserică din oraș a cărei construcție a început în 1225 sau câți știu că “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” prima scriere în limba română se găsește la Arhivele Naționale din Brașov? Unicitatea tezaurului istoric de care beneficiază cetatea noastră, este efectiv nevalorificată și nepromovată adecvat valorii deținute. 

 3. Crearea unei Facultăți de Artă în cadrul Universității Transilvania

Toate spiritele creative migrează către orașe care le acordă posibilitatea dezvoltării și e foarte normal să fie așa : București și Cluj, au absorbit din talentul brașovean, pentru că talentul brașovean nu are unde să se desfășoare aici. 

O Facultate de Artă, poate fi o soluție pentru păstrarea artiștilor  în Brașov și pentru dezvoltarea culturii orașului. Universitățile fiind mereu incubatoare de idei, iar efervescența studenților, nu poate fi decât creatoare atâta timp cât este și încurajată să se desfășoare.
 
4. Colaborare clară între mediul universitar și instituțiile culturale brașovene
Avem o Facultate de Muzică și o Școală de Arte în Brașov, nu știu cum colaborează și dacă o fac, bănuiesc că nu. Cel puțin în spațiul public nu par a avea evenimente comune vizibile. Facultatea aparține de Universitate și Școala de Consiliul Județean.

Organizarea unor evenimente comune care să genereze interes și care să fie diverse, nu cred că este ceva de neconceput, mai ales pentru niște organizații culturale creative.

5. Dezvoltarea sectorului cultural independent

Deoarece punctele anterioare par mai greu de realizat, cel puțin punctul 3), inițial cred că sectoarele culturale independente ar trebui să fie cele susținute. Iar asta se poate face prin alocarea unui procent din bugetul local și județean pentru finanțarea și consolidarea sectorului cultural independent.
 
6. Regândirea „Zilelor Brașovului”

 Evenimentul acela care înseamnă blocarea unei alei din Parcul Central și a Pieței Sfatului cu diverse tonete trebuie regândit astfel încât să fie integrator istoric-cultural-artistic și în ultimul rând culinar. Iar culinar ar trebui să fie cu precădere îndreptat către autenticitatea gastronomiei ardelenești – brașovene.

 7. Festivalurile – trendul actual și absolut
Este clar că o abordare care nu conține elemente inovative, nu va apropia pe nimeni de cultură. Este clar că un Festival perimat cum este Cerbul de Aur, nu prea se mai regăsește pe agenda unui tânăr brașovean și nici a unui turist.  Festivaluri cum este Amural sau Rockfest însă, atrag spectatori în zona noastră. Desigur, anul acesta fiind situația excepțională, ambele sunt anulate, însă e momentul oportun pentru gândirea unei strategii pentru anul viitor. Îi lipsește Brașovului un festival de film, unul de teatru ( important, cu actori și regizori buni – nu cvasi tentativa anual-autumnală de la dramatic )? Da, îi lipsesc. Se poate investi în zona asta? Cu siguranță.
 
8. Crearea unor hub-uri culturale pentru dezvoltarea artei contemporane
Desigur că este greu în momentul în care nu ai unde să îți etalezi talentul și creația, să fii determinat să faci ceva în direcția lui. Lipsa unor spații expoziționale, muzeale, a unor hub-uri culturale unde ONG-urile culturale și artiștii locali să se desfășoare, sugrumă dorința de a incuba și dezvolta idei. Există spații nefolosite și clădiri dezafectate care pot găzdui evenimente unice care să înglobeze diverși artiști, deschiderea administrației în acest sent fiind absolut inexistentă din discuțiile pe care le-am avut cu diverși artiști și antreprenori culturali din Brașov.
 
9. Construcția Sălii Polivalente
Fiind an electoral și pre-campanie, a apărut iar în spațiul public, proiectul megaloman al construcției Sălii Polivalente. Nu intru în politică locală, nu asta este tema articolului, însă este absolut certă nevoia construcției unui spațiu care să fie facilitator pentru expunerea artei. M-am uitat peste proiectul Sălii, include și spații specifice vernisajelor, concertelor, dansului, conferințelor și congreselor. Ce este foarte important, este ca ea să se și finalizeze.
 
10. Augmentarea accesului la cultură, dezvoltarea unor noi audiențe

Cred că este unul dintre cele mai dificile puncte, dacă acum nici măcar accesul la cumpărarea unui bilet online nu este posibil. O nouă audiență ar putea fi interesată de un nou muzeu care să fie amplasat la periferia orașului, în zona CET de exemplu, sau în zona fostei platforme Tractorul pentru că o zonă industrială dezafectată poate fi remodelată în feluri extrem de atrăgătoare pentru tineri. Iar muzeul nu trebuie să existe în mentalul tinerilor ca un spațiu prăfuit și intangibil, ci ca pe unul experimental. Iar din ceea ce spuneam la punctul 5) se pot multiplica variante inclusiv pe sectorul ăsta. Un muzeu al industriei brașovene, al fostelor fabrici și uzine ( Steagu, Tractorul, IAR, Uzina de Armament ) poate deveni o atracție culturală, dacă felul în care este creat conceptul este unul avangardist.

Idei mai sunt, ăsta fiind un sintetizator scris doar ca urmare a unor discuții cu oameni creativi, care nu se regăsesc și nu-și regăsesc interesele pe Agenda administrației locale/ județene. Este important de înțeles că noi avem instrumentul ăsta de soft power disponibil și îl ignorăm cu bună știință. Iar gradul de interes pe care îl acordăm în general culturii este replicat de gradul de dezvoltare al zonei și de modul în care este înțeleasă cultura ca generator de influențe inclusiv economice.

Concluzia este cea din titlu, deficiențele infrastructurii culturale afectează negativ Brașovul, atât ca municipiu cât și ca județ. Există soluții? Da, câteva idei am scris mai sus, altele așteaptă probabil un nou text pe tema asta. Nu sunt scrise ca un decalog musai de urmat, nici nu este asta ideea, ideea este să existe deschidere la dialog, să se lucreze la modul unitar, strategic și vizionar asupra unei direcții clare de dezvoltare a Brașovului.

Am citit Raportul Periodic al UNESCO în ceea ce privește România, ultimul pe care l-am găsit disponibil, la fel Barometrul de Consum Cultural din 2018- ultimul publicat de INCFC, pentru a identifica exact tendințele în dezvoltarea infrastructurii culturale locale. La fel pentru a avea reliefată tendința de alocare a finanțărilor din bani europeni, bani care sunt disponibili, dar care sunt ignorați. În urma parcurgerii acestor studii, devine și mai clar că doar lipsa unor integratori dedicați activității pe care au de desfășurat este potrivnică modernității.

Cultura-i cool,
Brașov. Be. Live it ! ( Pariu că nu se prea știe că ăsta e brandul turistic al orașului, cel care include și cultura? ) 🙂