Primăria Brașov a început demersurile petnru procedura simplificată de închidere a  celor două rampe de gunoi – cea industrială, respectiv cea de deşeuri menajere – de la marginea oraşului, după ce o analiză de mediu a arătat că acestea sunt în prezent inerte. Pe cele două rampe nu se mai depozitează deşeuri de 25 de ani, iar analizele de specialitate, efectuate de o firmă de profil, au relevat faptul că acestea nu mai prezintă un pericol pentru mediu.

Procedura simplificată aduce şi economie la buget

Subiectul închiderii celor două rampe inerte de la marginea orașului subiectul a fost discutat de primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, și cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, care a fost în vizită la Brașov luni.

„Am discutat (…) cu domnul ministru şi cu ceilalţi factori de decizie din minister despre închiderea simplificată a celor două depozite. La discuţii a fost prezent şi consultantul pe care îl avem în această problemă. (…) Urmează ca, la nivelul ministerului, în câteva săptămâni, să se ajungă la o soluţie şi, după aceea, să putem aplica formula închiderii simplificate (…). Toate studiile şi bilanţurile de mediu pe care le-am făcut arată că lucrurile sunt în regulă. Diferenţa între ce este estimat ca şi cost pentru lucrările necesare acum şi închiderea preconizată iniţial este de multe milioane de euro, iar dacă mergem pe procedura simplificată, vom transforma o suprafaţă foarte mare în zonă verde, cu activităţi de agrement, iar banii rămaşi îi putem folosi pentru alte lucruri necesare Braşovului”, a declarat George Scripcaru. 

Zonă verde pe 22 de hectare

Primăria Braşov a demarat procedura pentru schimbarea încadrării din clasa B în clasa C, adică depozit inert, iar după închiderea simplificată a acelor două depozite, şi-a propus să amenajeze zonă verde pe o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare, în aşa fel încât să poată fi utilizată ca parc şi zonă de agrement. Cele două depozite de la Braşov figurează în anexa la Hotărârea de Guvern cu privire la închiderea depozitelor neconforme.

La nivel naţional, în prezent, sunt 46 de astfel de depozite care sunt supuse unei proceduri de infringement în relaţia cu Comisia Europeană. Cele două depozite din Timiş Triaj au început să funcţioneze la sfârşitul anilor 1940 şi au fost utilizate pentru depozitarea deşeurilor industriale nepericuloase (nisip de turnătorie, zgură de oţelărie etc.) şi deşeuri menajere. Activitatea de depozitare a încetat practic în anul 1992.

Proprietarul terenului până în 1990 a fost statul Român, iar ulterior, abia în perioada 2014-2016, s-a reglementat situaţia juridică a terenului şi s-a atestat apartenenţa la domeniul privat al Primăriei municipiului Braşov.

„Potrivit Bilanţului de mediu pentru fiecare dintre cele două depozite, bazat pe prelevarea de probe de apă subterană (fântâni localnici şi foraj de apă executate în acest scop), de apă de suprafaţă, de sol şi de aer, indicatorii de calitate a mediului se află în limite normale, cu unele depăşiri în indicii de calitate sol care nu ajung însă la valorile de alarmă, şi doar în stratul superior”, se precizează în comunicatul citat, semnat de purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.