Ramai la curent!

Investitii

Rampele inerte de deșeuri la marginea oraşului vor fi închise prin procedură simplificată. La Timiș-Triaj va f amenajată o zonă verde de agrement, pe 22 de ha

Publicat

acum 6 ani

in

Primăria Brașov a început demersurile petnru procedura simplificată de închidere a  celor două rampe de gunoi – cea industrială, respectiv cea de deşeuri menajere – de la marginea oraşului, după ce o analiză de mediu a arătat că acestea sunt în prezent inerte. Pe cele două rampe nu se mai depozitează deşeuri de 25 de ani, iar analizele de specialitate, efectuate de o firmă de profil, au relevat faptul că acestea nu mai prezintă un pericol pentru mediu.

Procedura simplificată aduce şi economie la buget

Subiectul închiderii celor două rampe inerte de la marginea orașului subiectul a fost discutat de primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, și cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, care a fost în vizită la Brașov luni.

„Am discutat (…) cu domnul ministru şi cu ceilalţi factori de decizie din minister despre închiderea simplificată a celor două depozite. La discuţii a fost prezent şi consultantul pe care îl avem în această problemă. (…) Urmează ca, la nivelul ministerului, în câteva săptămâni, să se ajungă la o soluţie şi, după aceea, să putem aplica formula închiderii simplificate (…). Toate studiile şi bilanţurile de mediu pe care le-am făcut arată că lucrurile sunt în regulă. Diferenţa între ce este estimat ca şi cost pentru lucrările necesare acum şi închiderea preconizată iniţial este de multe milioane de euro, iar dacă mergem pe procedura simplificată, vom transforma o suprafaţă foarte mare în zonă verde, cu activităţi de agrement, iar banii rămaşi îi putem folosi pentru alte lucruri necesare Braşovului”, a declarat George Scripcaru. 

Zonă verde pe 22 de hectare

Primăria Braşov a demarat procedura pentru schimbarea încadrării din clasa B în clasa C, adică depozit inert, iar după închiderea simplificată a acelor două depozite, şi-a propus să amenajeze zonă verde pe o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare, în aşa fel încât să poată fi utilizată ca parc şi zonă de agrement. Cele două depozite de la Braşov figurează în anexa la Hotărârea de Guvern cu privire la închiderea depozitelor neconforme.

La nivel naţional, în prezent, sunt 46 de astfel de depozite care sunt supuse unei proceduri de infringement în relaţia cu Comisia Europeană. Cele două depozite din Timiş Triaj au început să funcţioneze la sfârşitul anilor 1940 şi au fost utilizate pentru depozitarea deşeurilor industriale nepericuloase (nisip de turnătorie, zgură de oţelărie etc.) şi deşeuri menajere. Activitatea de depozitare a încetat practic în anul 1992.

Proprietarul terenului până în 1990 a fost statul Român, iar ulterior, abia în perioada 2014-2016, s-a reglementat situaţia juridică a terenului şi s-a atestat apartenenţa la domeniul privat al Primăriei municipiului Braşov.

„Potrivit Bilanţului de mediu pentru fiecare dintre cele două depozite, bazat pe prelevarea de probe de apă subterană (fântâni localnici şi foraj de apă executate în acest scop), de apă de suprafaţă, de sol şi de aer, indicatorii de calitate a mediului se află în limite normale, cu unele depăşiri în indicii de calitate sol care nu ajung însă la valorile de alarmă, şi doar în stratul superior”, se precizează în comunicatul citat, semnat de purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

acum 3 zile

in

05/06/2026

De

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

„Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

acum 3 zile

in

05/06/2026

De

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

acum 4 zile

in

04/06/2026

De

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending