Connect with us

Sănătate

Omul care a donat statului român singurele aparate de recoltare de plasmă din țară denunță „cele 5 aberații” din metodologia de colectare a plasmei: Donatorul trebuie să își facă teste medicale pe cheltuiala proprie

Published

on

Noul Ordin al Ministerului Sănătății privind colectarea de plasmă de la foști pacienți vindecați de coronavirus, care a intrat în vigoare săptămâna trecută, „nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile”, afirmă Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma Distribution SRL, firma care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară. Florin Hozoc spune că a identificat în noua metodologie „5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”. 
 
Ministerul Sănătății anunțase, la începutul săptămânii trecute, că a „simplificat” procedura de donare de plasmă, printr-un nou Ordin de ministru, după ce doar 490 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă în cele 3 luni și jumătate scurse de la începerea campaniei de recoltare de plasmă în țara noastră. 
„După mai mult de trei luni de zile de apeluri insistente din partea specialiștilor și a societății civile pentru simplificarea și alinierea la normele europene a metodologiei românești de colectare și administrare a plasmei convalescente anti-SARS-COV-2, a fost emis ordinul Ministrului Sănătății nr. 1421/2020, care însă nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile! Sunt 5 mari probleme cu noua metodologie, 5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”, acuză Florin Hozoc.  

Cele 5 „aberații” din metodologia de colectare a plasmei, identificate de Florin Hozoc:

1. Donatorul este obligat în continuare să prezinte dosarul cu șină, care să conțină documente medicale de atestare a istoricului bolii și a dispariției riscului de transmitere a bolii.

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar. 

În Ghidul european privind colectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasma, se scrie însă explicit că sarcina de a stabili eligibilitatea donatorului este a centrelor de donare. Acestea sunt îndrumate să recruteze donatorii din registrele naționale de pacienți COVID-19, care trebuie să existe în fiecare țară. Orice alte teste necesare sunt de asemenea în sarcina centrelor de colectare a plasmei convalescente. 
 
2. Statul român cere donatorului teste medicale, pe care acesta trebuie să și le facă pe cheltuiala proprie.

În România, statul – care are monopolul colectării de sânge și plasmă – prezumă că donatorul care se prezintă la centrul de transfuzie este fraudulos, astfel că îi cere documente prin care să dovedească pe de o parte că a avut infecția și, pe de altă parte, că nu mai este contagios.

De asemenea, donatorii care nu au astfel de teste ce dovedesc istoricul bolii (bilet de internare/externare, test pozitiv RT-PCR, test negativ RT-PCR) sunt trimiși să-și facă ‘voluntar’, adică din buzunarul lor, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti SARS-COV-2 IgG.

În Ghidul european, este suficient să prezinți un singur test pozitiv RT-PCR și vei putea dona la 28 de zile de la acel test. Dacă ai test negativ sau test de anticorpi anti-SARS-COV-2, poți dona după 14 zile de izolare.
 
3. Statul român obligă donatorii să aștepte peste o lună și jumătate până să doneze plasmă convalescentă. În acest timp cei mai mulți rămân fără anticorpi.

Atunci când au modificat metodologia, cei care au scris modificările au adunat cele două perioade alternative prevăzute în Ghidul european, pe care donatorul trebuia să le respecte pentru a putea dona: de 28 de zile de la infectare sau 14 zile de la încetarea simptomelor (sau izolare pentru nesimptomatici).

Astfel, donatorul român trebuie să aștepte 28 de zile de la testul RT-PCR pozitiv, plus 14 zile de izolare. Studiile arată că, după 6 săptămâni de la infectare, titrul de anticorpi neutralizanți scade la cei mai mulți dintre cei infectați cu noul coronavirus. Practic, ca urmare a acestei erori grosolane, donatorii români sunt obligați să aștepte până când rămân fără anticorpi suficienți pentru a mai fi utilă plasma lor. 


4. Deși în prezent majoritatea județelor au echipamente necesare de testare, toată plasma convalescentă colectată în România este testată la București.

Conform Capitolului III, articolele 1,2,3 toată plasma convalescentă este testată centralizat, la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, pentru a fi calificată biologic și validată.

Această testare centralizată întârzie cu peste 10 zile administrarea plasmei recoltate, care este ținută în carantină până când INHT nu emite buletinul de validare pentru fiecare doză de plasmă convalescentă.

În realitate, fiecare centru de transfuzie poate să facă aceste teste fie pe echipamentele proprii, fie cu ajutorul echipamentelor existente în spitalele județene, astfel încât plasma respectivă să poată fi validată și administrată în maxim 3-4 zile (nu 14 zile, cum se întâmplă azi).

Singura posibilă explicație pentru centralizarea testării plasmei convalescente este probabil legată de existența unui furnizor privilegiat, care asigură echipamentele și consumabilele pentru aceste teste efectuate la INHT.  
 
5. Toată plasma convalescentă trebuie să fie congelată ultra-rapid, în maxim 6 ore de la recoltare, deși această procedură nu are justificare medicală și centrele de transfuzie nu au echipamentele necesare.

Conform Capitolului II, articolul 4, toată plasma convalescentă trebuie congelată ultra-rapid, la -25 grade Celsius. Procedura nu are justificare medicală, fiind practicată doar în cazul plasmei pentru fracționare (fabricare de medicamente). Mai mult, în prezent, centrele de transfuzie nici nu au astfel de echipamente de congelare ultra-rapidă, astfel că, în urma acestui ordin, doar cele 6 centre de transfuzie care dețin astfel de echipamente mai pot să stocheze și să distribuie plasmă convalescentă.

Este o aberație medicală, care eventual urmărește achiziționarea în regim de urgență a unor echipamente foarte costisitoare (peste 50.000 euro/bucata), pentru fiecare din cele peste 40 de centre județene de transfuzie.”
 
„Acestea sunt cele 5 aberații majore care blochează colectarea de plasmă convalescentă și trădează incompetența și, probabil, corupția celor care au scris acest ordin de modificare a metodologiei. Vorbim în primul rând despre Președinta Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătății, Alina Mirela Dobrotă, care a scris acest ordin împreună cu Amalia Șerban (director general adjunct în Ministerul Sănătății). Nu în ultimul rând, este important de menționat că cele două au lucrat la acest ordin sub coordonarea secretarului de stat Dragoș Garofil, cel care a și împuternicit-o pe Alina Mirela Dobrotă să fie ‘expertul desemnat din partea României’ în relația cu Uniunea Europeană, deși până în prezent aceasta a dat nenumărate dovezi ale incompetenței sale. Din păcate, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și-a pus semnătura pe acest ordin doar pentru că a avut încredere atât în Președinta Comisiei de Transfuzie, respectiv în directorul general adjunct Amalia Șerban, dar mai ales în colegul său, secretarul de stat Dragoș Garofil”, afirmă Florin Hozoc.

Cotidian

Cetatea Făgăraș, iluminată în portocaliu de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului: „Nu sunteți singuri!”

Published

on

Cetatea Făgăraș va fi iluminată în această seară de 4 februarie, în culoarea portocaliu, pentru a marca Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, într-un gest de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu această boală și cu familiile acestora.

Anunțul a fost făcut de conducerea Cetății Făgăraș, care a precizat că demersul face parte dintr-o campanie de conștientizare menită să transmită un mesaj de susținere comunității.

„Ne alăturăm campaniei dedicate sprijinirii persoanelor diagnosticate cu cancer și familiilor acestora, transmițând mesajul de solidaritate «Nu sunteți singuri!» către toți cei care se confruntă cu această boală”, au transmis reprezentanții instituției.

Un gest simbolic, posibil datorită lucrărilor de reabilitare

Iluminarea simbolică a Cetății Făgăraș are o semnificație aparte, fiind prima dată când monumentul este pus în valoare pentru susținerea unei cauze sociale. Acest lucru a devenit posibil din punct de vedere tehnic în urma lucrărilor de reabilitare, care au inclus și modernizarea sistemului de iluminat.

4 februarie – Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului

Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului este marcată anual pe 4 februarie, având ca obiectiv creșterea gradului de informare, prevenție și susținere a persoanelor afectate de cancer, prin implicarea comunităților locale și a instituțiilor publice din întreaga lume.

Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate, atât la nivel global, cât și în România. Potrivit estimărilor bazate pe date GLOBOCAN, în țara noastră se înregistrează anual peste 100.000 de cazuri noi de cancer, cu o tendință ușor ascendentă.

În anul 2023, numărul deceselor cauzate de cancer a depășit 56.200, boala reprezentând a doua cauză de mortalitate, după afecțiunile cardiovasculare. Mortalitatea standardizată este cu aproximativ 3% peste media Uniunii Europene, iar în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media europeană.

Totodată, prevalența cancerului este în creștere, cu peste 560.000 de pacienți aflați în evidențele medicale în 2024, tendință estimată să continue și în următorii ani.

Printre cele mai frecvente forme de cancer în România se numără cancerul colorectal, de sân, pulmonar și de prostată. În același timp, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică, România înregistrând cea mai mare incidență și mortalitate din Uniunea Europeană, în principal din cauza diagnosticării tardive și accesului limitat la screening și vaccinare HPV.

Continue Reading

Investitii

Spitalul Orășenesc Victoria va avea o secție de îngrijiri paliative cu 26 de paturi, printr-un proiect cu fonduri europene

Published

on

Spitalul Orășenesc din Victoria își va extinde gama de servicii medicale prin înființarea unei secții de îngrijiri paliative, investiția fiind realizată printr-un program cu finanțare europeană, în cadrul Programului Sănătate 2021–2027. Investiția pentru amenajarea secției se ridică la aproape 5 milioane de lei.

În prezent, spațiile destinate noii secții sunt în curs de amenajare și modernizare, însă pentru ca unitatea să devină operațională este necesară achiziția dotărilor medicale și nemedicale, care nu sunt asigurate la acest moment.

Licitație de aproape 5 milioane de lei pentru dotarea secției

Pentru echiparea noilor spații, Primăria Victoria a lansat deja o licitație publică, valoarea estimată a contractului fiind de 4.926.819 lei.

Prin acest contract urmează să fie achiziționate:

  • paturi și mobilier medical;
  • echipamente pentru monitorizare și evaluare clinică;
  • dotări pentru activități suport și logistică;
  • ploscar automat;
  • mobilier nemedical pentru spații administrative și de suport.

De la 5 la 26 de paturi pentru îngrijiri paliative

Potrivit reprezentanților Primăriei Victoria, proiectul vine ca răspuns la nevoia majoră de servicii medicale paliative într-o zonă în care accesul la acest tip de îngrijire este limitat. În prezent, Spitalul Orășenesc Victoria dispune de un compartiment de îngrijiri paliative cu doar 5 paturi, capacitate considerată insuficientă pentru a acoperi cererea existentă.

„Prin implementarea proiectului se urmărește dezvoltarea și operaționalizarea unei secții de îngrijiri paliative cu internare continuă, configurată pentru 26 de paturi, în vederea furnizării de servicii paliative de nivel 3, conform clasificării Ministerului Sănătății”, se arată în caietul de sarcini aferent licitației.

Servicii medicale specializate, la standarde moderne

Produsele care fac obiectul achiziției sunt destinate dotării spațiilor medicale, administrative și de suport ale noii secții și sunt necesare pentru desfășurarea activităților de îngrijire paliativă, monitorizare clinică, suport logistic și administrativ, în conformitate cu fluxurile funcționale stabilite prin documentația tehnico-economică a proiectului.

Continue Reading

Cotidian

Codin Maticiuc și Fundația Metropolis se retrag pentru a doua oară de la Oncologia Spitalului Județean Brașov. Peste 560.000 de euro, din donații, rămân disponibili pentru un nou proiect medical local

Published

on

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov nu va mai fi reabilitată din donații, printr-un proiect al Fundației Metropolis, aceasta fiind a doua retragere a ONG-ului de la investiția anunțată pentru Corpul B al Pavilionului Mârzescu.

Anunțul a fost făcut marți, 3 februarie, chiar în fața clădirii care urma să intre în renovare, de către Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis. Acesta a explicat că decizia vine în contextul în care Consiliul Județean Brașov – structură de care aparține întreg Spitalul Clinic Județean de Urgență – urmează să deruleze lucrări ample de reabilitare a imobilului, investiția publică fiind estimată la peste 60 de milioane de lei.

Ce lucrări voia să facă Fundația Metropolis la Oncologie

La Staționarul Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

„Am strâns peste 500.000 de euro și eram convinși că vom reuși să adunăm și diferența. Apoi am aflat din presă că acest corp va fi reabilitat cu 12 milioane de euro. Este un lucru care mă bucură foarte tare. Îmi place când statul face mai mult decât noi, ONG-urile. În astfel de lupte cu statul vreau să fiu înfrânt întotdeauna”, a declarat Codin Maticiuc.

Banii rămân în Brașov: se caută un nou proiect

În urma retragerii, suma de 564.907 euro, provenită exclusiv din donații, rămâne disponibilă pentru un nou proiect medical în Brașov. Președintele Fundației Metropolis a precizat că nu ia în calcul mutarea fondurilor în alte orașe, deși ar fi o variantă mai simplă din punct de vedere logistic.

„Nu vreau ca banii să plece din Brașov. Oamenii au donat pentru oncologie. Vreau să discut cu donatorii și cu managerii spitalelor din Brașov, pentru a găsi cel mai potrivit proiect. Sunt peste 500.000 de euro și sunt convins că vom găsi ceva relevant”, a declarat Maticiuc, precizând că decizia finală va fi luată în aproximativ două luni.

El a mai menționat că va fi ales un spital performant, cu o echipă medicală consolidată, capabilă să susțină un proiect de impact.

Managerul Spitalului Județean: „Pacienții oncologici nu au condițiile pe care le merită”

La fața locului a fost prezent și managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, care a recunoscut că, în prezent, pacienții oncologici nu beneficiază de condiții adecvate.

Acesta a lansat o invitație către conducerea Fundației Metropolis pentru reluarea dialogului:

„Spitalul Județean nu se retrage din acest parteneriat. Cred că este necesar să reluăm discuțiile suspendate și să ajungem la o decizie corectă, în urma unei analize comune”, a declarat managerul SCJU Brașov.

Reprezentantul fundației a subliniat, însă, că prioritară va fi consultarea donatorilor, înainte de orice decizie finală.

Investiția Consiliului Județean Brașov

Reamintim că, în ședința din 29 ianuarie, plenul Consiliului Județean Brașov a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea Corpului B al Pavilionului Mârzescu. Valoarea totală a investiției este de 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de implementare este de 24 de luni, proiectul incluzând:

  • consolidarea clădirii,
  • refacerea completă a spațiilor interioare,
  • modernizarea instalațiilor,
  • montarea de generatoare electrice,
  • amenajarea unei parcări.

Continue Reading

Trending