Ramai la curent!

Sănătate

Omul care a donat statului român singurele aparate de recoltare de plasmă din țară denunță „cele 5 aberații” din metodologia de colectare a plasmei: Donatorul trebuie să își facă teste medicale pe cheltuiala proprie

Publicat

in

Noul Ordin al Ministerului Sănătății privind colectarea de plasmă de la foști pacienți vindecați de coronavirus, care a intrat în vigoare săptămâna trecută, „nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile”, afirmă Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma Distribution SRL, firma care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară. Florin Hozoc spune că a identificat în noua metodologie „5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”. 
 
Ministerul Sănătății anunțase, la începutul săptămânii trecute, că a „simplificat” procedura de donare de plasmă, printr-un nou Ordin de ministru, după ce doar 490 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă în cele 3 luni și jumătate scurse de la începerea campaniei de recoltare de plasmă în țara noastră. 
„După mai mult de trei luni de zile de apeluri insistente din partea specialiștilor și a societății civile pentru simplificarea și alinierea la normele europene a metodologiei românești de colectare și administrare a plasmei convalescente anti-SARS-COV-2, a fost emis ordinul Ministrului Sănătății nr. 1421/2020, care însă nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile! Sunt 5 mari probleme cu noua metodologie, 5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect”, acuză Florin Hozoc.  

Cele 5 „aberații” din metodologia de colectare a plasmei, identificate de Florin Hozoc:

1. Donatorul este obligat în continuare să prezinte dosarul cu șină, care să conțină documente medicale de atestare a istoricului bolii și a dispariției riscului de transmitere a bolii.

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar. 

În Ghidul european privind colectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasma, se scrie însă explicit că sarcina de a stabili eligibilitatea donatorului este a centrelor de donare. Acestea sunt îndrumate să recruteze donatorii din registrele naționale de pacienți COVID-19, care trebuie să existe în fiecare țară. Orice alte teste necesare sunt de asemenea în sarcina centrelor de colectare a plasmei convalescente. 
 
2. Statul român cere donatorului teste medicale, pe care acesta trebuie să și le facă pe cheltuiala proprie.

În România, statul – care are monopolul colectării de sânge și plasmă – prezumă că donatorul care se prezintă la centrul de transfuzie este fraudulos, astfel că îi cere documente prin care să dovedească pe de o parte că a avut infecția și, pe de altă parte, că nu mai este contagios.

De asemenea, donatorii care nu au astfel de teste ce dovedesc istoricul bolii (bilet de internare/externare, test pozitiv RT-PCR, test negativ RT-PCR) sunt trimiși să-și facă ‘voluntar’, adică din buzunarul lor, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti SARS-COV-2 IgG.

În Ghidul european, este suficient să prezinți un singur test pozitiv RT-PCR și vei putea dona la 28 de zile de la acel test. Dacă ai test negativ sau test de anticorpi anti-SARS-COV-2, poți dona după 14 zile de izolare.
 
3. Statul român obligă donatorii să aștepte peste o lună și jumătate până să doneze plasmă convalescentă. În acest timp cei mai mulți rămân fără anticorpi.

Atunci când au modificat metodologia, cei care au scris modificările au adunat cele două perioade alternative prevăzute în Ghidul european, pe care donatorul trebuia să le respecte pentru a putea dona: de 28 de zile de la infectare sau 14 zile de la încetarea simptomelor (sau izolare pentru nesimptomatici).

Astfel, donatorul român trebuie să aștepte 28 de zile de la testul RT-PCR pozitiv, plus 14 zile de izolare. Studiile arată că, după 6 săptămâni de la infectare, titrul de anticorpi neutralizanți scade la cei mai mulți dintre cei infectați cu noul coronavirus. Practic, ca urmare a acestei erori grosolane, donatorii români sunt obligați să aștepte până când rămân fără anticorpi suficienți pentru a mai fi utilă plasma lor. 


4. Deși în prezent majoritatea județelor au echipamente necesare de testare, toată plasma convalescentă colectată în România este testată la București.

Conform Capitolului III, articolele 1,2,3 toată plasma convalescentă este testată centralizat, la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, pentru a fi calificată biologic și validată.

Această testare centralizată întârzie cu peste 10 zile administrarea plasmei recoltate, care este ținută în carantină până când INHT nu emite buletinul de validare pentru fiecare doză de plasmă convalescentă.

În realitate, fiecare centru de transfuzie poate să facă aceste teste fie pe echipamentele proprii, fie cu ajutorul echipamentelor existente în spitalele județene, astfel încât plasma respectivă să poată fi validată și administrată în maxim 3-4 zile (nu 14 zile, cum se întâmplă azi).

Singura posibilă explicație pentru centralizarea testării plasmei convalescente este probabil legată de existența unui furnizor privilegiat, care asigură echipamentele și consumabilele pentru aceste teste efectuate la INHT.  
 
5. Toată plasma convalescentă trebuie să fie congelată ultra-rapid, în maxim 6 ore de la recoltare, deși această procedură nu are justificare medicală și centrele de transfuzie nu au echipamentele necesare.

Conform Capitolului II, articolul 4, toată plasma convalescentă trebuie congelată ultra-rapid, la -25 grade Celsius. Procedura nu are justificare medicală, fiind practicată doar în cazul plasmei pentru fracționare (fabricare de medicamente). Mai mult, în prezent, centrele de transfuzie nici nu au astfel de echipamente de congelare ultra-rapidă, astfel că, în urma acestui ordin, doar cele 6 centre de transfuzie care dețin astfel de echipamente mai pot să stocheze și să distribuie plasmă convalescentă.

Este o aberație medicală, care eventual urmărește achiziționarea în regim de urgență a unor echipamente foarte costisitoare (peste 50.000 euro/bucata), pentru fiecare din cele peste 40 de centre județene de transfuzie.”
 
„Acestea sunt cele 5 aberații majore care blochează colectarea de plasmă convalescentă și trădează incompetența și, probabil, corupția celor care au scris acest ordin de modificare a metodologiei. Vorbim în primul rând despre Președinta Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătății, Alina Mirela Dobrotă, care a scris acest ordin împreună cu Amalia Șerban (director general adjunct în Ministerul Sănătății). Nu în ultimul rând, este important de menționat că cele două au lucrat la acest ordin sub coordonarea secretarului de stat Dragoș Garofil, cel care a și împuternicit-o pe Alina Mirela Dobrotă să fie ‘expertul desemnat din partea României’ în relația cu Uniunea Europeană, deși până în prezent aceasta a dat nenumărate dovezi ale incompetenței sale. Din păcate, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și-a pus semnătura pe acest ordin doar pentru că a avut încredere atât în Președinta Comisiei de Transfuzie, respectiv în directorul general adjunct Amalia Șerban, dar mai ales în colegul său, secretarul de stat Dragoș Garofil”, afirmă Florin Hozoc.

Cotidian

Fosta directoare a DSP Brașov, trimisă în judecată de DNA pentru divulgarea controalelor sanitare

Fostul director al DSP Brașov a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale despre controale sanitare către spitale, în schimbul unor beneficii.

Publicat

in

Procurorii Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a Blănaru Ancuța-Ofelia, fost director executiv al Direcția de Sănătate Publică Brașov, acuzată de divulgarea unor informații confidențiale privind controale sanitare.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2021–2025, aceasta ar fi informat în mod repetat reprezentanți ai Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov despre inspecții ce urmau să aibă loc, oferindu-le astfel timp să remedieze problemele și să evite sancțiunile. În schimb, ar fi beneficiat de facilități precum internări rapide sau acces preferențial pentru persoane apropiate.

„Prin încălcarea caracterului confidențial al inspecțiilor sanitare, inculpata ar fi oferit indicații unui medic-șef de secție sau unor asistente-șefe din cadrul spitalului, astfel încât aceștia să se pregătească în mod corespunzător. În special, li s-ar fi solicitat să asigure un nivel ridicat de curățenie și să remedieze neconformitățile constatate anterior de inspectorii D.S.P., pentru ca secțiile verificate să nu fie sancționate pentru încălcarea normelor din domeniul sănătății publice. În acest context, inculpata ar fi beneficiat, din partea angajaților spitalului, de facilitarea și urgentarea internării unor persoane apropiate, precum și de programarea mai rapidă a acestora”, se arată într-un comunicat de presă emis de DNA Brașov.

Direcția Națională Anticorupție vorbește explicit despre o situație care a avut loc în octombrie 2025, când fosta șefă a DSP Brașov, Ancuța-Ofelia Blănaru, ar fi avertizat conducerea Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov cu privire la un control iminent, încălcând caracterul confidențial al verificărilor. Anchetatorii susțin că, în urma acestor practici, persoanele informate nu au fost sancționate; sancțiunile ar fi vizat, în schimb, doar angajați care nu aveau cunoștință despre controale.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brașov. Reprezentanții DNA subliniază că trimiterea în judecată nu afectează prezumția de nevinovăție.

Citește mai departe

Investitii

Cu bani privați: Secția de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov se mută în Staționarul Tractorul. Cu bani publici: Clădirea în care funcționează acum Oncologia intră în reabilitare

Publicat

in

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire.

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, Fundația Metroplis are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro.

„Propunerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este mutarea întregii activități de oncologie într-un alt spațiu – Pavilionul Tractorul – și reorganizarea completă a modului în care sunt tratați pacienții oncologici. Practic, nu mai vorbim doar despre niște saloane renovate, ci despre un model de tip «holding clinic și paraclinic», în care pacientul are acces, în același loc, la secție cu paturi, spitalizare de zi, ambulatoriu, farmacie, laborator clinic, radiologie și, foarte important, un compartiment de paliație, atât de necesar. Proiectul este însă mai mare decât cel de la Mârzescu. Mult mai mare. Și mai scump. Cu banii pe care îi avem nu putem moderniza toată secția. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul comunității din Brașov și al mediului de business local”, a declarat președintele Fundației Metropolis, Codin Maticiuc.

Clădirea Staționarului Tractorul este în proprietatea Municipiului Brașov, iar reprezentantul Fundației Metropolis a menționat că „echipa Fundației Metropolis a avut o întâlnire cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Discuția a fost clară și directă, iar deschiderea pentru acest proiect există”.

În Staționarul Tractorul, pacienții cu afecțiuni oncologici vor avea acces și la alte specialități și vor beneficia de un suport medical mai complex decât au în prezent – medicină internă, ATI, investigații – fără ca pacientul să mai fie plimbat între clădiri sau chiar între spitale, așa cum se întâmplă acum.  

Inițiativa Metroplis rezolvă o problemă a Consiliului Județean Brașov

Proiectul Fundației Metropolis completează planurile Consiliului Județean Brașov, care urmează să reabiliteze Corpul B din Pavilionul Mârzescu. De altfel, administrația județeană brașoveană a anunțat că ministrul Dezvoltării, ministrul Cseke Attila, a emis Ordinul nr. 429/08.04.2026 care prevede includerea proiectului „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire urgenţă” în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Lucrările la Corpul B al Pavilionului Mârzescu sunt estimate la 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de realizare în cazul fiecărui obiectiv este de 24 luni.

În prezent, în Corpul B al Pavilionului Mârzescu funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dar și spații ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. În momentul începerii lucrărilor de reabilitare cele două unități medicale trebuie să elibereze spațiile, iar proiectul Fundației Metroplis rezolvă problema eliberării etajului ocupat de Oncologie.

Citește mai departe

Investitii

60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă. Cum vor fi selectate cabinetele

Zeci de cabinete de medicină de familie din mediul rural vor fi dotate cu echipamente moderne, printr-un program național al Organizației Salvați Copiii. Inițiativa vine în contextul unor statistici alarmante privind accesul la servicii medicale în zonele defavorizate

Publicat

in

Un nou val de investiții în sănătatea din mediul rural ar putea schimba radical accesul la servicii medicale pentru mii de familii din România. Aproximativ 60 de cabinete de medicină de familie din zone defavorizate vor fi dotate cu echipamente moderne, în cadrul unei inițiative derulate de Organizația Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom, cu o finanțare de 1 milion de euro.

Programul „Primul pas spre sănătate”, ajuns la a patra ediție, vizează în special comunitățile unde accesul la medici și aparatură este limitat sau inexistent. Cabinetele selectate vor primi echipamente esențiale, care pot face diferența în monitorizarea sarcinilor și îngrijirea copiilor – ecograf, electrocardiograf, defibrilator automat, holter tensiune arterială, pulsoximetru, doppler vascular și fetal, geantă medicală de prim ajutor, trusă completă de mică chirurgie, instrumentar medical.

Toate aceste echipamente vor ajunge prin concurs deschis în cele 60 de cabinete de medicină de familie din mediul rural, care vor fi selectate. Înscrierile se pot face în perioada 15 aprilie – 15 mai 2026. Criteriile de selecție pot fi consultate AICI.

Inițiativa are ca miză principală reducerea mortalității infantile, o problemă încă gravă în România, mai ales în mediul rural, după cum arată statisticile.

Datele statistice puse la dispoziție de Salvați Copii:

  • Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,3‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
  • Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS).
  • 33,8% dintre copii trăiau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială — semnificativ peste media Uniunii Europene, de 24,2%.
  • Accesul la servicii medicale este inegal: 1.055 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 175 nu au niciun punct de lucru medical. Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.

În acest context, organizatorii subliniază importanța accesului rapid la servicii medicale pentru gravide și nou-născuți.

„În cei 16 ani de când luptăm contra mortalității infantile, pe multiple paliere, am înțeles că prezența în comunități este o regulă de aur. Accesul la servicii medicale pentru gravidă și pentru nou-născut este esențial și face o diferență reală în ceea ce privește șansa la îngrijire medicală promptă și eficientă”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

3,5 milioane lei pentru cabinete din mediul rural, prin Programul „Primul pas spre sănătate”

Prin programul „Primul pas spre sănătate”, până la finalul anului 2026 vor fi dotate aproximativ 220 de cabinete de medicină de familie cu echipamente medicale utile în primul rând pentru monitorizarea sarcinilor, îngrijirea mamei si copilului, dar și pentru întreaga comunitate. Prin asigurarea de consultații la nivel local, se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor medicale din zonele rurale și, implicit, scăderea presiunii pentru spitalele județene sau camerele de gardă din marile orașe și reducerea distanței și a costurilor pentru consultații pre- și postnatale. Programul este implementat de Salvați Copiii, iar finanțarea Fundației OMV Petrom se ridică la 3,5 milioane de euro în cele trei ediții de până acum (2023-2026).

 „În trei ani de implementare, programul a contribuit la îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor și copiilor din zonele defavorizate: tot mai multe femei fac controale prenatale și beneficiază de consiliere, sarcinile sunt monitorizate corect, iar copiii sunt vaccinați la timp chiar în comunitate, fără să mai fie necesară deplasarea către cel mai apropiat spital. Aceste progrese reprezintă un pas important în reducerea ratei mortalității infantile. Prin investițiile în dotarea cu aparatură modernă a cabinetelor de medicină de familie de la sate, Fundația OMV Petrom continuă să susțină un program cu impact durabil și o transformare reală în societate”, a precizat  Amalia Fodor, Director Executiv Fundația OMV Petrom.

Citește mai departe

Trending