Connect with us

Cotidian

Transhumanţa carpatică, înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural. Bran, Moieciu și Săcele, localitățile brașovene unde se face transhumanță

Published

on

Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a fost înscrisă în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Înscrierea elementului cultural în Patrimoniul Cultural Imaterial Naţional este doar un prim pas, procesul de înscriere a Transhumanţei carpatice în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO fiind de asemenea demarat, în cadrul unui dosar multinaţional la care participă 10 state. Înscrierea în patrimoniul UNESCO va permite o mai bună punere în valoare a dimensiunii economice şi sociale a acestui fenomen cultural viu şi adoptarea unor măsuri care să permită transmiterea sa către generaţiile viitoare”, se arată într-un comunic al MADR remis AGERPRES.

Transhumanţa carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic şi ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spaţii de păşunat, schimbul de elemente culturale între indivizi şi comunităţi, apariţia de drumuri comerciale, înfiinţarea de noi aşezări, crearea de toponime şi antroponime, contribuind astfel la menţinerea unităţii poporului român. 

„În pofida declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit în ultimele decenii, această ocupaţie cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de existenţă al unui număr important de păstori din zonele montane, ce conservă trăsăturile unei economii pastorale alcătuită pe parcursul secolelor. Astăzi, transhumanţa reprezintă un ansamblu complex de practici şi cunoştinţe ce privesc animalele, păşunatul la altitudine, meşteşugurile şi produsele stânei, comunitatea pastorală şi ritualurile ei, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant şi gospodăriei ţărăneşti pastorale”, susţin reprezentanţii MADR. 

Documentul de înscriere a Transhumanţei carpatice în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experţi din Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, specialişti din Agenţia Naţională a Zonei Montane, organism aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În cadrul acestui proces de înscriere, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a contribuit la întreaga procedură, constituirea grupului de lucru realizându-se la iniţiativa echipei Agenţiei Naţionale a Zonei Montane în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Potrivit sursei citate, inventarierea unor practicanţi activi ai transhumanţei, implicarea acestora în procedura de înscriere, facilitarea legăturilor dintre păstorii transhumanţi şi experţii nominalizaţi de Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial în vederea documentării culturale a fenomenului precum şi formularea de propuneri de protejare şi conservare sunt doar câteva dintre activităţile desfăşurate în acest demers. 

„Implicarea echipei Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în procedura de înscriere a unui element cultural în Patrimoniul Cultural Imaterial Naţional a fost o acţiune necesară, care vine în întâmpinarea nevoilor păstorilor care încă mai practică o transhumanţă reală şi una dintre modalităţile de protejare a păstoritului în Carpaţi. Conservarea acestui fenomen încă viu va permite transmiterea către noile generaţii a unui bagaj extrem de complex de practici, cunoştinţe şi ritualuri pastorale legate de relaţia om-animal-natură”, se mai arată în comunicat. 

Reprezentanţii MADR susţin că evidenţierea dimensiunii culturale a păstoritului transhumant creează premisele necesare pentru o mai bună punere în valoare a produselor stânei. În viitor, însoţirea turmelor în transhumanţă poate constitui o experienţă turistică inedită, drumurile transhumanţei digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanţei pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat, unde călătorul poate să trăiască o experienţă de viaţă în armonie cu natura, cu animalele, cu hrana şi originile sale.

Potrivit documentului, transhumanţa în România se realizează în prezent în următoarele zone: Muscel, Bran – Moieciu, Mărginimea Sibiului, Covasna, Săcele-Braşov, Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Perişani, Mărginimea Sebeşului, Vrancea, Nucşoara, Depresiunea Petroşani şi Depresiunea Sângeorz Băi.

Cotidian

FOTO. Haos în Livada Poștei din Brașov. Luatul copilului de la școală suspendă orice regulă

Published

on

Terminalul RATBV de la Livada Poștei din Brașov este cel mai aglomerat din oraș, iar blocajele sunt la ordinea zilei. Acolo ajung autobuzele din toate cartierele Brașovului, însă nu mijloacele de transport în comun blochează circulația. O fac autoturismele părinților care vin să își lase copiii la școală sau să îi ia acasă când se termină cursurile.

În teorie, în zonă nu ar trebui să fie probleme, pentru că sunt reguli: părinții pot intra și opri la peronul al doilea (destinată autocarelor cu turiști) între orele 7.00 -8.00 și 11.00-12.00.

În practică, conform principiului „regulile sunt făcute pentru a fi încălcate”, situația este total diferită: când merg să își ia copiii de la școală, unii părinți ajung mai repede. Intră în zona ce le e destinată, coboară din mașină și merg să îi aștepte pe cei mici.

Le ia multe minute, așa că banda de la „peronul părinților” se umple imediat. Ceilalți părinți parchează unde pot. Unii intra la peronul unu (unde vin autobuzele de pe linia 20), ignorând indicatorul ”Accesul interzis! Cu excepția RAT Brașov”. Aprind avariile și, în cel mai fericit caz așteaptă.

Cei care nu se încumetă să intre pe primul peron opresc în zona trecerii de pietoni dinspre Biblioteca Județeană și așteaptă, chiar dacă asta înseamnă blocarea autobuzelor.

O altă strategie a părinților este să oprească pe marginea Drumului Poienii, în zona ultimului peron pentru mijloacele de transport.

Tot acest haos este lăsat „la liber”. Șoferii autobuzelor RATBV se ceartă cu părinții, părinții se claxonează între ei, iar agenții Poliției Locale, care ar trebui să mai dea o „mână de ajutor” traficului sunt pe nicăieri, la propriu.

(Foto: Brasov Mtropolitan)

Continue Reading

Cotidian

Începe campania de curățenie de primăvară în municipiul Brașov

Published

on

Începând cu data de 09.03.2026, în Municipiul Brașov se derulează campania de curățenie de primăvară, etapizat, în toate cartierele din oraș. În cadrul acesteia,  se va interveni cu activități specifice de salubrizare, în acord cu graficele de lucru stabilite de către autoritatea contractantă. Respectarea graficului de lucrări este condiționată de evoluția temperaturilor și a condițiilor meteorologice din perioada următoare, au ținut să precizeze reprezentanții operatorului de salubritate din municipiul Brașov.

Preliminar acestei campanii, sâmbătă, 07.03.2026, echipajele operative au desfășurat lucrări pregătitoare, cum ar fi ras rigolă, stropit, măturat manual și măturat mecanizat. Această amplă acțiune a avut drept scop curățarea zonelor după sezonul rece. 

În cadrul acestui program special de salubrizare, pe domeniul public sunt amplasate recipiente de mari dimensiuni în punctele stabilite de către Primăria Brașov, destinate exclusiv deșeurilor voluminoase din gospodării, precum mobilier, covoare, saltele, obiecte mari de folosință îndelungată, altele decât deșeurile de echipamente electrice și electronice, ce sunt preluate pe fluxuri separate de către operatorul autorizate pentru colectarea acestora. Pentru ridicarea deșeurilor vegetale (crengi / iarbă / etc) sau a deșeurilor rezultate din activități de reamenajare sau construcție (moloz), vă recomandăm să solicitați o ofertă de preț operatorului delegat, folosind formularul ”Solicită servicii” din pagina principală a site-ului www.comprest.ro

Continue Reading

Cotidian

FOTO. O altfel de declarație pentru mama. 8 Martie de „Cartea Recordurilor” la Școala Gimnazială nr. 2 din Brașov

Published

on

Elevii din ciclul primar de la Școala Gimnazială nr 2 „Diaconu Coresi”, alături de cadrele didactice, au decorat și în acest an gardul unității lor de învățământ, cu zeci de mii de inimioare albe și roșii, în culorile mărțișorului. Activitatea, care poate fi considerată în acest moment, un record în ceea ce privește numărul de figurine din hârtie utilizat, face parte din Proiectul educațional „Inimioare pentru mama”, aflat la a treia ediție.

Prof. înv. primar: Diumea Andreea-Roxana spune că aceasta este o activitate prin care cadrele didactice au încercat să îi facă pe elevi să lucreze cât mai bine în echipă și să colaboreze pentru a realiza o activitate inedită dedicată mamei, cea mai importantă ființă din viața fiecărui copil, din suflet pentru suflet. Și de această dată, proiectul a avut un impact deosebit asupra elevilor, mamelor, bunicuțelor  și trecătorilor, care s-au oprit să admire gardul lung de aproximativ 350 de metri, plin de cele mai frumoase și calde inimioare, care au bătut astăzi pentru toate mamele.

Proiectul educațional „Inimioare pentru mama” se află la a treia ediție și a reușit și anul acesta să aducă bucurie în inimi și zâmbet pe buze. Impactul asupra comunității locale este unul major. Acesta are rolul de a promova valorile și cultura instituțională pe care, cu mândrie, le susținem și le transmitem și elevilor noștri, elevi care vor deveni adulți la un moment dat. Bucuria celor din jur ne motivează creativitatea și trezește dorința de a fi mai buni zi de zi. Dorim ca acest proiect să rămână o tradiție, ca multe altele, și să încântăm an de an sufletele tuturor femeilor, a menționat doamna Agurița Dorinela Șerban, directorul Școlii gimnaziale nr. 2.

Continue Reading

Trending