Ramai la curent!

Politica

Luptătorii anticomuniști brașoveni vor primi recunoașterea binemeritată

Publicat

in

Deputatul Gabriel Andronache a inițiat Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 15 noiembrie – Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987. Reprezentantul PNL Brașov a purtat discuții cu luptătorii anticomuniști despre proiectul de lege și are sprijinul acestora.

„Eroii Brașovului merită o lege de cinstire națională. În acest sens, am depus în Parlament propunerea legislativă pentru declararea zilei de 15 Noiembrie drept Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987.  Această propunere vine după discuțiile pe care le-am purtat cu luptătorii anticomuniști. Comemorarea, în fiecare an, a zilei de 15 noiembrie, prin organizarea de manifestări de către autoritățile administrației publice centrale și locale este o datorie care trebuie îndeplinită. Revolta anticomunistă pornită de brașoveni a arătat românilor din toată țara că regimul comunist poate fi dărâmat cărămidă cu cărămidă”, a declarat Gabriel Andronache, care candidează pentru un nou mandat în Parlament din partea PNL Brașov. 

 

 

Acesta le-a mulțumit colegilor săi, Adrian Veștea- președintele Consiliului Județean Brașov, Ionuț Banciu, Dumitru Flucuș, Cristina Vecerdi, Cătălin Nan, Mihail Veștea, Ciprian Sterpu,  Marius Neculoiu și Roxana Cojocea, pentru sugestiile utile în elaborarea legii. 

„Am discutat cu reprezentanții Asociației „Brașov –  Noiembrie 1987” și mi s-a spus că s-au început demersurile pentru a fi declarată asociație de utilitate publică, acțiune relevată prin însuși obiectul acesteia de activitate, anume menținerea vie a memoriei naționale asupra unui eveniment care a schimbat percepția lumii despre România, despre Brașov.  Ceea ce s-a întâmplat în 1987 la Brașov este un simbol al libertății și al rezistenței și este datoria noastră să ne asigurăm că sacrificiul părinților noștri nu va fi uitat și să le oferim recunoștința noastră veșnică. Sunt convins că acest proiect de lege va fi susținut atât de liderii PNL, cât și de reprezentanții celorlalte partide din Parlamentul României”, a mai declarat deputatul Gabriel Andronache.

 

La rândul său, Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, spune că inițiativa colegului său de partid este pasul care trebuia făcut pentru recunoașterea sacrificiului brașovenilor din 1987.

„Îi mulțumesc colegului meu, Gabriel Andronache, pentru munca depusă și pentru că face cinste orașului nostru și filialei PNL Brașov. Județul nostru este un simbol al rezistenței, iar luptătorii anticomuniști din 15 noiembrie 1987 merită recunoștința noastră pentru sacrificiul pe care l-au făcut în acele zile. Revolta părinților noștri din 15 noiembrie 1987 a aprins scânteia revoluției în România, a dat primul strigăt pentru libertatea unei generații asuprite. La noi, în Brașov, a avut loc protestul care a prefațat căderea lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist. Suntem veșnic îndatorați muncitorilor Secției 440 Matrițe a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu și brașovenilor care, nemaiputând suporta opresiunea unui regim inuman, au ieșit în stradă și au înfruntat toate pericolele pentru libertate. Glasul lor a răsunat în toată țara ca un îndemn la libertate și la revoltă. Ceea ce s-a întâmplat în 1987 la Brașov este un simbol al libertății și al rezistenței și le mulțumim tuturor celor care și-au pus viețile în pericol pentru libertatea noastră!”, a declarat Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

 

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending