Ramai la curent!

Politica

Mihail Veștea, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, deschide lista PNL Brașov pentru Senatul Românei:

Publicat

in

Mihail Veștea, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, deschide lista PNL Brașov pentru Senatul Românei: „Fac demersuri pentru ca o finanțare de 250 de milioane de euro să fie alocată pentru transportul feroviar în Zona Metropolitană Brașov“. 

Ce soluții concrete veți propune alături de colegii din PNL pentru descongestionarea traficului pe DN1?

Cred că au trecut suficienți ani în care în România doar s-a vorbit și nu s-a făcut nimic. Aceste practici au început să dispară și tot mai mulți tineri simt acest imbold, de a pune umărul la treabă, de a demonstra că se poate. Echipa propusă de PNL Brașov este dovada acestui fapt.

Pentru rezolvarea problemelor legate de traficul de pe DN1 este nevoie de extinderea rețelei de autostrăzi, de construirea unora noi și de conectarea Brașovului cu Bacău, Ploiești și București, Făgăraș și Sibiu. În acest fel, ar exista mai multe variante de a ajunge la Brașov și se va descongestiona traficul pe DN1. Lucrurile au fost puse în mișcare, iar eu voi asigura tot suportul pentru proiectele de autostrăzi care vor lega Brașovul de celelalte regiuni.

În acest moment, situația este următoarea: pentru drumul Brașov – Făgăraș se actualizează studiul de fezabilitate pentru secțiunea Cristian- Făgăraș, parte din Autostrada Brașov-Cluj-Borș. Pentru autostrada Făgăraș – Sibiu studiul de fezabilitate este în curs de finalizare, iar procedura de licitație pentru proiectul tehnic și pentru execuție sunt estimate a se derula în primul trimestrul al anului următor. 

Pentru autostrada Brașov – Bacău a fost semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic și se previzionează începerea lucrărilor în 2023.

Autostrada Ploieşti-Braşov, sectorul dintre Râşnov şi Cristian, se va finaliza până la sfârșitul acestui an, iar pentru sectorul Comarnic-Brașov sunt în curs de evaluare ofertele pentru revizuirea studiului de fezabilitate și elaborarea proiectului tehnic.

Pentru a avea siguranța că de data acesta se va întâmpla ceva concret, am participat la constituirea Asociației între localitățile Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Râșnov și Consiliul Județean Brașov. Această Asociație a apărut la inițiativa noastră și va fi partener al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în scopul de a impulsiona derularea proiectelor. 

Pentru varianta de ocolire a DN 1 pe ruta Câmpina-Valea Doftanei-Săcele a fost semnat contractul de realizare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. În acest proiect sunt direct implicat și am coagulat cât mai multe forțe pentru că este un proiect care va rezolva o gravă problemă. Întreaga investiție se derulează prin Compania Națională de Investiții.

Mai mult decât atât, în calitate de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), am inițiat mai multe discuții cu Ministrul Fondurilor Europene, domnul Marcel Boloș, cu reprezentanții Companiei Naționale de Căi Ferate (CFR Infrastructură) și cu cei ai Asociației de Transport Metropolitan Brașov pentru ca din cele 31 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție de la UE pentru redresare economică, 250 de milioane să fie alocate pentru transportul metropolitan pe cale ferată în Zona Metropolitană Brașov (13 garnituri duble de tren care să acopere toate direcțiile de cale ferată care pornesc din Brașov).

În plus, în acest moment se lucrează la studiul de fezabilitate pentru construcția liniei noi de cale ferată către Aeroportul Brașov. 

În ce stadiu se află proiectul privind construcția Spitalului Regional Brașov și când vor putea beneficia de serviciile sale locuitorii din centrul țării?

Acesta este un proiect de anvergură nu doar pentru Brașov, ci pentru întreaga zonă centrală a țării. Specialiștii Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, în baza contractului semnat cu Primăria Municipiului Brașov încă de anul trecut, lucrează la elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației necesare atribuirii contractului de parteneriat public-privat pentru proiectare și execuție, care are ca termen de finalizare luna februarie a anului următor.

Alături de președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan Veștea și de George Scripcaru, fostul primar al Municipiului Braşov, am purtat discuţii cu reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene cu privire la cea mai sigură sursă de finanţare, reprezentată de fondurile europene prin PNRR (Programul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă). În urma discuţiilor s-a ajuns la o alocare de 300 de milioane de euro.

Avem toată încrederea că studiul de fezabilitate va fi finalizat până în luna februarie 2021 pentru a putea beneficia de această finanțare agreată și aprobată de reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene.  

Veți milita pentru înființarea transportului metropolitan în toate zonele turistice ale țării în care nu există acest serviciu?

MLPDA a conceput și trimis de ceva timp spre dezbatere Parlamentului „Strategia de Dezvoltare Teritorială a României“. Documentul stabilește bazele dezvoltării teritoriale a României, de la cele mai mari până la cele mai mici comunități, asigurând astfel un cadru strategic pentru atragerea și orientarea surselor de finanțare în vederea îmbunătățirii vieții oamenilor. Dar el se află încă în Parlament.

În privința Județului Brașov, dacă pentru Zona Metropolitană Brașov există de mai mult timp un cadru strategic de dezvoltare implementat de primăriile din zonă, pentru Țara Făgărașului am inițiat în urmă cu mai mulți ani, alături de primarii din zonă,  constituirea Asociației care va sta la baza viitoarelor investiții prin intermediul ITI Țara Făgărașului. Evident că voi susține în continuare această inițiativă din postura de parlamentar. Voi sprijini orice inițiativă legislativă care va ajuta la dezvoltarea economică, socială sau culturală a județului Brașov și a locuitorilor de aici.  

Ce alte proiecte veți promova din calitatea de parlamentar pentru dezvoltarea județului Brașov?

În județul Brașov există o mulțime de proiecte care se află în diferite stadii de implementare, pe care le-am inițiat sau sprijinit. Unul dintre ele presupune construcția Sălii Polivalente, proiect aprobat pentru finanțare prin HG 789/24.09.2020. Alt proiect este achiziția a 46 de  autobuze și troleibuze ecologice, proiect derulat de Primăria Municipiului Brașov în parteneriat cu MLPDA. Am sprijinit finanțarea și derularea proiectelor din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) în valoare totală de 789.112.097 lei, din care 217.248.387 lei pentru PNDL I și 571.863.710 lei prin PNDL II. În total, în județul Brașov sunt în curs de implementare 180 de investiții, din care 37 au fost deja finalizate, iar restul se află în curs de realizare. Aceste investiții vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, drumuri, grădinițe, creșe, școli, unități sanitare, iluminat public, instituții publice, obiective culturale, poduri și podețe;

Nu trebuie să uităm proiectul Campusului universitar al Universității Transilvania Brașov, care se află în etapa de evaluare a ofertelor şi a cărui valoare este de 28.317.683 lei. Proiectul este finanțat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.  

Există încă localități care nu sunt racordate la rețelele de gaze naturale sau, acolo unde există, sunt învechite. Cum se pot rezolva aceste probleme și cât de ușor pot fi accesate fonduri în acest sens?

În momentul de față, la nivel național, puțin peste 30% dintre locuințele din România sunt racordate la sistemul de gaz, iar tendința este de creștere.

Primăriile au la dispoziție, în acest moment, peste 200 de milioane de euro pentru realizarea de extinderi ale rețelelor de distribuție gaz metan. Aceștia sunt bani care pot fi accesați deja. Există un apel deschis pe Programul Operațional de Infrastructura Mare, care este disponibil până la sfârșitul anului. Cei care au avut proiecte scrise le-au depus deja și le-au fost alocate sumele pentru implementare. Această sumă va fi suplimentată cu încă 800 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene.

În România, ne lovim permanent de probleme, astfel că, pentru a sprijini autoritățile locale, am inițiat, împreună cu aproximativ 14 primari din Județul Brașov, întâlniri de lucru cu Ministrul Fondurilor Europene, domnul Marcel Boloș, în vederea soluționării impedimentelor întâmpinate cu privire la obținerea avizelor de la instituții precum Apele Române, Agenția pentru Mediu sau Transgaz. O condiție impusă prin caietul de sarcini se referă la automatizare și digitalizare pentru un control automat, care să ducă la eficientizarea consumului de gaze.

 

 

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending