Ramai la curent!

Prima Pagina

Fostul consilier judeţean Andrei Kadas şi fostul manager de la Infecţioase Braşov, reţinuţi în dosarul mitei la spitalele COVID. Firma familiei fostei șefe DSP Brașov, implicată în dosar

Publicat

in

Fostul consilier judeţean PNL Andrei Kadas şi dr. Ramona Ionescu, fostul manager al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov sunt printre cei 12 reţinuţi de DNA Braşov în dosarul mitei de la spitalele COVID. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost reţinuţi tot acum şi directorul financiar – contabil din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, la data faptei, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, precum şi  un referent de specialitate al aceluiaşi spital, cercetat tot pentru abuz în serviciu. 

În cazul lui Kadas Iluna Marius Andrei, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov şi  președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, DNA a reţinut infracţiunile de trafic de influență şi instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. 

COMUNICAT DE PRESĂ DNA 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 03 și 04 decembrie 2020, a unui număr de 12 suspecți în legătură cu presupusa atribuire frauduloasă a unor contracte de achiziție publică la spitale din județele Brașov și Harghita, în schimbul unor sume de bani, după cum urmează:

IONESCU RAMONA DELIA, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

OLARU OANA GABRIELA, la data faptei director financiar – contabil în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

NEDELEA GHEORGHE, la data faptei referent de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

KADAS ILUNA MARIUS ANDREI, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov; președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

POPA MARIUS CRISTIAN, consilier local în municipiul Săcele, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență,

MIRICĂ EMANOIL ofițer de poliție în cadrul Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Operațiuni Speciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– compromiterea intereselor justiției,
– luare de mită prevăzută (4 acte materiale),
– trafic de influență (5 acte materiale),

LUKACS ANTAL, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– trei infracțiuni de luare de mită,
– cumpărare de influență,

BALINT ENIKO, referent la Serviciul Achiziții Publice în cadrul spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
– trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– patru infracțiuni de luare de mită,
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

BARCZAN LASZLO, la data faptelor magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 infracțiuni)
– luare de mită (2 infracțiuni),

PERSOANA FIZICĂ, administrator în fapt a unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
– patru infracțiuni de dare de mită,
– instigare la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– trafic de influență,
– două infracțiuni de cumpărare de influență,
– complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenit,
– favorizarea făptuitorului,

PERSOANA FIZICĂ, șofer al omului de afaceri, pentru comiterea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

PERSOANA FIZICĂ, contabil în cadrul SC Chantel Sante SRL, pentru comiterea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– complicitate la instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni, ambele comise în formă continuată)

În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de SC CHANTEL SANTE SRL, pentru patru infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

Așa cum am menționat anterior, cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita, a unor contracte prin care unitățile respective ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.
Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă.
În schimb, persoane din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.

Concret, în ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, suspectul Kadas Iluna Marius Andrei, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct suma de 5.000 euro și indirect, prin intermediul suspectului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă și-ar fi oprit o parte) pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o are asupra funcționarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.
Influența s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei).
Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov ar fi efectuat către SC Chantel Sante SRL, plata în întregime a contravalorii robotului menționat mai sus.
Din probele administrate până în prezent a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziție s-a realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a suspecților Ionescu Ramona Delia, Olaru Oana Gabriela și Nedelea Gheorghe, având în vedere că investiția nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcțiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent.
În contextul menționat mai sus, procurorii anticorupție au dispus, în prezenta cauză, efectuarea unor activități procedurale de către ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. – Brigada de Operațiuni Speciale Brașov.
Cu această ocazie, după ce suspectul Mirică Emanoil, în calitatea menționată mai sus, a aflat cu exactitate, în modalitatea descrisă anterior, aspectele cercetate și persoanele vizate de anchetă, ar fi comunicat aceste informații omului de afaceri, îngreunând urmărirea penală care se desfășura în cauză.
Pentru aceste „servicii”, dar și în schimbul promisiunii de a își folosi influența pe care a pretins că o are pe lângă ofițeri de poliție și procurori din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei, suspectul Mirică Emanoil ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare și intervenții stomatologice).

2. Într-un context asemănător, în perioada 10 aprilie – 02 decembrie 2020, suspectul Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, ar fi aprobat încheierea, cu societatea aceluiași om de afaceri, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achiziționarea, de către spitalul respectiv, a unor produse medicale (achitate în totalitate până în prezent).
O contribuție importantă în aceste demersuri ar fi avut-o și suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo, referent în cadrul Serviciului Achiziții Publice, respectiv magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi întocmit o parte dintre documente și ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajați ai săi (șoferul și contabilul) accesul la informații confidențiale cuprinse în ofertele depuse de alți operatori economici.
De menționat este că o parte dintre produse ar fi fost achiziționate fără ca acest lucru să se impună în raport de nevoile unității spitalicești (de exemplu branulele care deja existau în stoc într-o cantitate suficientă pentru șase luni și alte produse consumabile destinate unei părți a spitalului care încă nici nu fusese finalizată).
De fiecare dată toate prețurile produselor comandate ar fi fost supraevaluate.
În aceeași perioadă, suspectul Lukacs Antal, în schimbul efectuării cu prioritate a unor plăți către SC Chantel Sante SRL, i-ar fi cerut omului de afaceri să-și folosească influența pe care acesta ar fi pretins că o are asupra persoanelor de conducerea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în scopul obținerii nivelului de acreditare corespunzător clasei a doua, deși spitalul îndeplinea doar condițiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.

Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis și remis celor doi suspecți sume de bani și alte foloase după cum urmează:
– suspectul Lukacs Antal ar fi primit suma totală de 10.000 euro și ar fi acceptat promisiunea remiterii unui procentaj de 20% din valoarea unor anumite contracte evaluate de 2.136.706 lei, respectiv echivalent a 89.000 euro
– suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo ar fi primit și acceptat promisiunea remiterii de bani și foloase necuvenite, necuantificate până în prezent.
Prin aceste demersuri, suspecții ar fi adus un prejudiciu în dauna spitalelor amintite mai sus în valoare totală de 1.669.234 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL.

Firma familiei fostei directectoare a DSP Braşov a dat lovitura în pandemie: peste 60 contracte atribuite direct de către un singur spital

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Cotidian

Pisoi curioși, blocați într-o gură de canalizare din Brașov. Au fost adoptați de salvator

Publicat

in

Pompierii de la ISU Brașov au avut ieri o misiune inedită. Printr-un apel telefonic au fost anunțați că pe strada Institutului din Brașov este un pisoi blocat într-o gură de canalizare. Pompierii au mers la fața locului cu o autospecială de stingere și au constatat că într-o conductă greu accesibilă erau blocați doi pisoi.

Cum spațiul era foarte îngust, pentru a scoate pisicii captivi, pompierii au găsit o soluție ingenioasă: a fost introdusă cu grijă o cantitate mică de apă în conductă, iar pisoii au fost așteptați la ieșire.  Planul a funcționat.

Pisoii au fost predați personalului de la CATTIA, care are grijă și de mama lor. Acolo au primit hrană, căldură și toate îngrijirile necesare.

„Povestea are și un final fericit: unul dintre colegii noștri s-a atașat atât de mult de unul dintre micii buclucași, încât mâine va merge să îl adopte”, a anunțat ISU Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending