FOTO. O elevă de la Liceul de Arte Plastice din Braşov, câştigătoarea primei ediţii a Olimpiadei Naţionale de Benzi Desenate. Alţi doi braşoveni au fost pe podium

Elevi de toate vârstele, din toate colțurile țării s-au înscris, prin bibliotecile comunale, orășenești, județene și școlare, la prima ediție a Olimpiadei de Benzi Desenate. Sute de benzi desenate s-au înscris în concurs, zeci de planșe au ajuns în finală, povești inspirate de tema concursului: 100 de ani de la prima prezentare oficială a drapelului olimpic. 

Jurizarea s-a realizat pe grupe de vârstă, luându-se în considerație fiecare clasă școlară (de la clasa a I-a până la clasa a XII-a). De asemenea juriul a considerat că este corect ca jurizarea lucrărilor participante de la școlile și liceele de artă să se facă separat. Astfel s-au ales câștigătorii, cei care urcă (metaforic) pe podiumul de premiere. Alegerea nu a fost una ușoară, dar în opinia juriului și a organizatorilor Olimpiadei BD ediția I, toți elevii sunt câștigători. Drept urmare, toți cei care au trimis lucrări în concurs și nu au ajuns pe podiumul de premiere sau în lista mențiunilor, primesc diplome de participare, spun organizatorii. 

Elevi de la școlile si liceele din Brașov au urcat pe podiumul de premiere al primei ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate, astfel: 

Locul 1 (categoria clasa a XII-a) MUSEA ELENA TEODORA, Liceul vocațional de arte plastice H. Mattis – Teutsch, Brașov. 
Locul 3 (categoria clasa a XI-a) CIOCIU KARINA MARIA, clasa a XI-a, Colegiul de științe Gr. Antipa, Brașov 
Locul 3 (categoria clasa a VI-a) IOANA BOTEA ILIE, Șc. D. Coresi, Brașov

„Fiecare vârstă adaugă un pic la experiență și consider că, lucrările copiilor care participă la acest concurs, trebuie valorizate în funcție de vârstă. Nu poți să pui alături un elev de clasa a XII-a, care are multă experiență de viață și de desen, cu un copil de clasa a I-a sau a IV-a. Considerând că, reperul de vârstă aparține aceleiași categorii, atunci se pot vedea clar cei care sunt mai buni și cei care sunt mai puțin buni. De aceea, după părerea mea, criteriile de evaluare ale unei asemenea olimpiade trebuie statuate în funcție de vârstă. Mi-a plăcut foarte mult spontaneitatea celor de la clasa a II-a, a III-a. Se vede această bucurie a copilăriei, această imaginație care nu este grevată de tot felul de alte criterii. Atunci este acea spontaneitate care cucerește. Am văzut și desene mai elaborate ale copiilor mai mari, se vede că au trecut printr-o anumită experiență, au câștigat mai multe repere în desen, au progresat în acest domeniu. Și desigur, îi putem valoriza pe un alt palier, dar fiecare dintre ei, au această bucurie a creației. Pentru că, ei nu creează în favoarea unui interes direct, nu au nici un fel de stimulare materială, o fac din pura plăcere de a se exprima prin acest mijloc artistic. Spontaneitatea, inițiativa, imaginația, sunt cele care îndeamnă orice copil să facă așa ceva. Se vede de mic, la oricine, această pasiune înnăscută. Desigur, sunt unii mai buni, unii mai puțin buni, deoarece așa este întotdeauna în viață. Însă, adevărații desenatori, viitori desenatori de bandă desenată, se văd de acum, de la această vârstă fragedă.”, spune Valentin Tănase, președintele juriului.

Cunoscut pentru numeroasele evenimente dedicate celei de a 9-a arte în ultimii 8 ani, Muzeul Municipiului Bucuresti este gazda expoziției care reunește lucrările câstigătoare. Expoziția este deschisă la Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei nr 151, București) și va rămâne pe simeze până la data de 1 martie 2021. 

„Spiritul olimpic a fost conștientizat în Grecia Antică, precum o necesitate imperativă. Erau o sumedenie de orașe, tiranii, democrații, care din nimica toată săreau la ceartă. Pierdeau timpul prin agora, se votau, se dădeau jos. Erau prea ocupați pentru a reflecta la acțiunile lor. Astfel, pentru a opri timpul, măcar o lună, s-a găsit o soluție. În fiecare an fiind prea des, Jocurile Olimpice au fost stabilite o dată la patru ani. Și a arbitrat, evident, Zeus. În Olimpia, unde acesta s-ar fi născut, în Peloponez, i-au dedicat jocul. Panelenice toate cetățile, nu mai era nici un război, toți se pupau, se îmbrățișau. Evident, trebuia să fie așa pentru că erau competiții, iar câștigătorul putea fi unul din cetatea adversă. Nu îl omorai pe loc din cauza faptului că a fost mai bun decât tine. Fairplay-ul s-a născut dintr-o necesitate, asta voiam să subliniez. Omul, din dorința de confort, intră rapid în competiție, adesea cu rigori, dar de cele mai multe ori, fără să practice fairplay-ul. Din asta s-a născut expresia ‘cauzele scuză mijloacele’.  De aceea, pentru a capta bunăvoința unor vârste variate și pentru a defini și practica fairplay-ul în viața lor, oriunde s-ar afla poziționați, Olimpiada de Bandă Desenată, care susține această idee și îi dă un conținut recreativ, este bine venită. Muzeul Municipiului București dorește foarte mult să ofere mai multe prilejuri de a defini fairplay-ul, mai ales în comunicarea cu administrația locală, cu factori decidenți, colaterali, ai acestei administrații, cu oameni care sunt lideri în profesia lor sau în instituțiile pe care le crează sau le cordonează. Așadar, mă gândesc mai ales la cei care urmează să facă asta. Cei care acum au 14 ani, 16 ani, când eu voi avea vreo 60 și ceva de ani, unul dintre ei, își va începe o profesie, își va contura atitudinea de lider și își va aminti de primul conținut dedicat fairplay-ului la Olimpiada de Bandă Desenată, de la Muzeul Municipiului București.  Ideea de a aduna toate cetățile acestea grecești, într-un muzeu, este o mare șansă pentru a crea tradiția unor întâlniri de bandă desenată, prin prilejul olimpiadelor. Astfel, acesta poate fi un bun început, iar Olimpia poate să fie aici, la Casa Filipescu Cesianu.”, a declarat Dr. Adrian Majuru, manager Muzeul Municipiului București.

Olimpiada de Benzi Desenate este un concept al autorului și profesorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român  și al Academiei Olimpice Române.