Ramai la curent!

Cotidian

Prețul locuințelor în cele mai bune zone din Brașov și din marile orașe ale României

Publicat

in

Conform unui raport publicat de Analize Imobiliare pe tema prețurilor la locuințe în marile orașe ale României, în municipiul Brașov, cele mai scumpe se află în zona Drumului Poienii, unde media pe metru pătrat este de 1.810 euro.  Cel mai recent raport de piață realizat de Analize Imobiliare include clasamentul zonelor rezidențiale cu cele mai mari prețuri solicitate pentru apartamentele din marile orașe – acestea fiind, în mod implicit, și cele mai apreciate de către cumpărător.  

Așadar, în Drumul Poienii se găsesc în continuare cele mai scumpe apartamente din orașul de la poalele Tâmpei: o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată, aici, cu o sumă medie de 1.810 euro pe metru pătrat, în ușoară scădere (-0,6%) față de al doilea pătrar al anului.

În urma unui avans trimestrial substanțial (+9,7%, până la 1.440 de euro pe metru pătrat), zona Schei – Stupini a trecut pe locul al doilea în clasament, devansând Centrul Istoric – Centrul Civic – Ultracentral – Dealul Cetății (cu o valoare medie de listare de 1.320 de euro pe metru pătrat, în urma unui recul de 1,4%).

Ultimele două poziții în top cinci sunt ocupate de arealul Central – Brașovul Vechi – Blumana – Aurel Vlaicu (cu o medie de 1.310 euro pe metru pătrat, în creștere cu 3,4%) și, respectiv, de Tractorul – 13 Decembrie (cu 1.220 de euro pe metru pătrat, în urma unei creșteri de 1%), care a surclasat zona Avantgarden – Bartolomeu

**

În ceea ce privește celelalte orașe mariale României, alaniza citată de Agerpres arată că, în vreme ce Cluj-Napoca continuă să aibă cel mai mare preț mediu pe acest segment de piață, în București poate fi observată cea mai mare diferență față de media valabilă la nivel de oraș.

Iată câteva prețuri medii: 

București:

În urma variațiilor de preț consemnate trimestrul trecut, clasamentul cartierelor bucureștene cu cele mai scumpe apartamente arată diferit acum, chiar dacă acesta este compus din aceleași zone exclusiviste din arealul central-nordic al Capitalei. Pe prima poziție se situează, astfel, zona Kiseleff – Aviatorilor (cu o scădere de 2,7% la trei luni, până la 2.960 de euro pe metru pătrat util), urmată de Herăstrău – Nordului (unde prețurile s-au diminuat cu 0,7%, până la 2.730 de euro pe metru pătrat), apoi de Dorobanți – Floreasca (unde a avut loc o scădere de 1,1% trimestrul trecut, până la 2.210 euro pe metru pătrat util).

Pe de altă parte, ultimele două cartiere din clasament și-au inversat pozițiile: Dacia – Eminescu a trecut pe locul al patrulea, în condițiile unui avans de 7,9% (până la o medie 2.200 de euro pe metru pătrat), devansând Aviației (care a înregistrat un avans de 0,9%, până la 2.140 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

Și clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a suferit anumite modificări comparativ cu cele trei luni anterioare. Arealul central și ultracentral se situează, în continuare, pe prima poziție în top, cu o medie de preț de 2.180 de euro pe metru pătrat util (în scădere cu 1% față de al doilea pătrar al anului), urmat fiind de Gheorgheni – Andrei Mureșanu (unde prețurile s-au majorat ușor, cu 0,2%, până la 1.940 de euro pe metru pătrat util).

În urma unui recul de 2,2% (până la o valoare de 1.880 de euro pe metru pătrat), Plopilor s-a distanțat de Gheorgheni – Andrei Mureșanu, în vreme ce alte două zone și-au inversat pozițiile în clasament: Bună Ziua – Europa – Calea Turzii a trecut pe locul al patrulea (cu un plus de 1%, până la 1.820 de euro pe metru pătrat), iar Mărăști – Între Lacuri – Aurel Vlaicu, pe cel de-al cincilea (cu un avans de 0,2%, până la 1.810 euro pe metru pătrat).

Timișoara:

Și în capitala Banatului, topul cartierelor cu cele mai scumpe apartamente disponibile spre vânzare a suferit o modificare față de trimestrul anterior. În ciuda unei scăderi de 0,6% la trei luni, zona Ultracentral – Medicină – Piața Unirii se situează, în continuare, pe prima poziție (cu 1.610 euro pe metru pătrat util), însă următoarele două clasate și-au inversat pozițiile: Central – Bălcescu – Take Ionescu – Piața Maria (1.400 de euro pe metru pătrat, după un plus de 1,1% la trei luni) a devansat arealul Complex Studențesc – Dacia – Elisabetin – Olimpia – Stadion (1.380 de euro pe metru pătrat, după un recul de 1,6%).

Pe de altă parte, zonele Torontalului (-0,4%, până la 1.360 de euro pe metru pătrat) și Circumvalațiunii (-1%, până la 1.330 de euro pe metru pătrat) și-au menținut pozițiile în clasament, chiar dacă ecartul dintre acestea s-a mai accentuat.

Constanța:

În orașul de la malul mării, arealul Faleză Nord – Trocadero – City Park Mall – Capitol – Delfinariu se situează, în continuare, în fruntea clasamentului zonelor cu cele mai scumpe apartamente – asta în ciuda faptului că prețul mediu solicitat de către vânzători s-a menținut constant trimestrul trecut, la o valoare de 1.440 de euro pe metru pătrat util.

Următoarele două locuri sunt ocupate de Central – Ultracentral – Peninsula (cu un avans trimestrial de 1,4%, până la 1.290 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Tomis III – Dacia – Tomis II – Brotăcei – Tomis I (cu un plus de 0,7%, până la 1.270 de euro pe metru pătrat).

Următoarele două zone din clasament, anume Casa de Cultură – Tomis Plus și Tomis Nord – Inel II – Inel I – Primo – Far își dispută o poziție de egalitate în ceea ce privește prețul mediu solicitat de către vânzători, respectiv 1.250 de euro pe metru pătrat – cea dintâi după un avans de 1,1%, iar cea de-a doua, dimpotrivă, după o scădere de 0,2%.

Iași:

În capitala Moldovei, Centru Civic – Gară – Central – Ultracentral rămâne arealul cu cele mai scumpe apartamente disponibile spre vânzare, cu atât mai mult cu cât aici a avut loc, în ultimele trei luni, un avans de 5%, până la o valoare medie de listare de 1.390 de euro pe metru pătrat util.

În zona Podul de Fier – Moara de Vânt, prețurile solicitate s-au menținut constante, la un nivel de 1.300 de euro pe metru pătrat. În Copou a fost consemnat, pe de altă parte, un avans trimestrial important, în cuantum de 3,1%, până la 1.240 de euro pe metru pătrat.

Următoarele două poziții din clasamentul la nivel de oraș sunt ocupate de zonele Tătărași – Tudor Vladimirescu (cu o scădere de 0,4% la trei luni, până la 1.100 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Podu Roș (după un minus de 1,3%, până la 1.060 de euro pe metru pătrat).

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending