Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în sezonul rece, scrie Dumitru Chisăliță pe blogul Asociației Energia Inteligentă.

Deficitul între cerere și ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 25%. Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecție (31 august 2021) se găsesc la un nivel de 58% (respectiv 1,8 mld mc, ritmul zilnic de injecție este de 10 – 12 mil mc zi, asta înseamnă că se va ajunge la cca. 2,1 mld mc (respectiv 65%) (anul trecut în această perioadă în depozitele de gaze erau pline în proporție de 90%).

Situația prezentă a pieței de gaze din România, probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendințele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantități importante de gaze din aceastea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacității de extracție zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficiențe mari pe piață în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie).

Conform datelor prezentate pe site ul TRANSGAZ, la vârf de consum în România se consumă în iernile blânde peste 710 GWh/zi (67 mil mc/zi), mergând până la 797 GWH/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute și perioade lungi de timp.

În urma unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă scoate în evidență că în luna februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel de cca. 39 mil mc/zi.

Un nivel al importului de gaze de 38 mil mc/zi, este un nivel care nu poate fi asigurat prin cele 3 puncte prin care gazele din import intră în prezent în România, care însumate au o capacitate tehnică de doar 40,89 mil mc/zi, iar capacitate rezervată de doar 6,09 mil mc/zi, aproape integrală pe direcția Csanadpalota.

În situația în care se întrunesc condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității tehnice maxime, în speranța că pot fi identificate sursele de gaze necesare si a rezervarii de capacitate de import asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită, probabil cu importante dezechilibre orare sau chiar cu probleme în alimentarea cu gaze a anumitor zone din țară.

Începând cu septembrie 2021, gazele naturale din Federația Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria și Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia. Astfel, în România nu mai intră gaze rusești pe la Negru Vodă.

Iarna 2021/2022 poate să aducă în condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității rezervate în prezent, necesitatea raționalizării gazelor naturale pentru toți consumatorii care nu sunt protejați sau în scenariul pesimist chiar și pentru o parte din aceștia (școli, grădinițe), adică la vârf de consum, cca 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu.

O ipoteză care se poate lua în considerare este că odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă access la gazele rusești doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al Romanie, va aduce gaze cu prețuri foarte mari.

Statistic, iarna 2011/2012 care a adus cele mai mari prețuri la gaze în Europa a fost și o iarnă extrem de friguroasă.

Să se repete la 10 ani istoria, odată cu cele mai mari prețuri la gaze pe bursă, să avem din nou o iarnă extrem de friguroasă? Cert este că iarna viitoare, nu prețurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa efectivă a gazelor.