Ramai la curent!

Cotidian

Legenda Ivan Patzaichin s-s stins din viață

Publicat

in

A murit Ivan Patzaichin, legendă a canotajului românesc. Potrivit Digi 24, sportivul era internat în spital de mai mult timp, din cauza unei boli incurabile. 

Anunțul dispariţiei a fost făcut de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, pe pagina oficială de Facebook: 

„E legendă… un CampiOM s-a transformat în stea. Ivan Patzaichin a plecat dintre noi.
Povestea sa e povestea succesului, a bunului simț și a caracterului. E povestea unui fiu al Deltei care a dat înapoi înzecit și a inspirat oamenii să trăiască frumos. Dincolo de medaliile strălucitoare, 7 olimpice ( 4 de aur), cele 21 mondiale (8 de aur), a fost un OM dăruit și generos.
Drum lin, Ivan! Veșnic în inimile noastre!
Condoleanțe familiei!
Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească!”
 

Marele sportiv avea 71 de ani

 
Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe, s-a născut la 26 noiembrie 1949 în localitatea Mila 23, judeţul Tulcea.
A început să practice sportul la Tulcea, la 18 ani fiind transferat la secţia de kaiac-canoe a clubului Dinamo, unde a reuşit o carieră sportivă excepţională. În cei 17 ani dedicaţi sportului de performanţă a câştigat peste 40 de titluri de campion naţional şi peste 30 de campion balcanic.  

 

 
A fost campion european în 1969. A cucerit de opt ori medalia de aur, de şapte ori pe cea de argint şi de alte şapte ori pe cea de bronz la Campionatele Mondiale. Cele mai mari performanţe le-a obţinut la Jocurile Olimpice, la care a fost prezent la cinci ediţii (1968 – 1984), cucerind de patru ori aurul olimpic: Mexic 1968 (C2 1.000 m), Munchen 1972, (C1 1.000 m), Moscova 1980, (C2 1.000 m) şi Los Angeles 1984 (C2 1.000 m), şi de trei ori medalia de argint (1972, 1980 şi 1984), potrivit site-ului http://www.csdinamo.eu.
 

S-a retras în 1984 şi a câştigat peste 150 de titluri ca antrenor

 
Se retrage din activitatea competiţională, în 1984, dedicându-se antrenoratului, la început la clubul unde şi-a desfăşurat întreaga carieră, Dinamo. În 1983 a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, iar în anul 2008 a susţinut lucrarea de dizertaţie la masterul Educaţie fizică şi managementul structurilor şi activităţilor sportive. În 1986 este promovat, ca antrenor, la lotul naţional, pentru ca din 1995 să fie numit antrenor coordonator al lotului naţional olimpic.
 
A reuşit să câştige peste 150 de titluri ca antrenor al lotului naţional şi olimpic de kaiac-canoe, calitate în care a fost prezent la Olimpiadele din 1992 – Barcelona, 1996 – Atlanta, 2000 – Sydney, 2004 – Atena, 2008 – Beijing, potrivit site-ului https://rowmania.ro. În perioada 1990-1998 a contribuit la obţinerea a două medalii la Jocurile Olimpice, 23 la Campionatele Mondiale şi zece la cele europene. În 2000, sportivii pregătiţi de Patzaichin au cucerit trei medalii de argint la Campionatele Europene de la Poznan şi o medalie de aur şi una de bronz la Jocurile Olimpice de la Sydney. A fost vicepreşedinte al Federaţiei Române de Kaiac-Canoe şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (ales în 1990).
 

A primit Colanul de Aur, cea mai înaltă distincţie a COSR

 
Comitetul Olimpic Internaţional i-a decernat, în 1990, cea mai înaltă distincţie a acestui for, respectiv Ordinul Olimpic Colanul de Platină, în anul 2000 a fost distins cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, iar în 2008 i-a fost conferit ‘‘Meritul Sportiv” clasa I, de preşedintele Traian Băsescu.
 
Regele Mihai I i-a conferit, la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta din Bucureşti, Decoraţia regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc. În aprilie 2019, Ivan Patzaichin a primit Colanul de Aur, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. I-a fost conferit, în 2016, titlul academic de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.
Ivan Patzaichin a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe.
 
 
 
În 2010, a pus bazele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, alături de Teodor Frolu (specialist în industriile creative).
 
 
 
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Metrom a fost absorbit de Carfil. În urma fuziunii, Județul Brașov va administra parcurile industriale printr-o singură companie

Fuziunea dintre Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc a fost aprobată de Registrul Comerțului, iar Metrom a fost radiată ca societate distinctă. Consiliul Județean Brașov mizează pe reducerea costurilor și pe consolidarea unui pol industrial mai puternic.

Publicat

in

Procesul de fuziune dintre cele două societăți care administrează parcurile industriale aflate în proprietatea Consiliului Județean Brașov a fost finalizat oficial la sfârșitul lunii mai. Începând cu 29 mai 2026, Metrom Industrial Parc SA a fost radiată din Registrul Comerțului, iar activitatea sa a fost preluată integral de Carfil Industrial Parc SA, a anunțat CJ Brașov.

Decizia marchează încheierea unui demers început în primăvara anului trecut, când administrația județeană a decis să unească cele două societăți pe care le deține în totalitate.

Fuziunea a fost aprobată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, iar de acum înainte administrarea celor două platforme industriale va fi realizată printr-o singură companie.

Carfil Industrial Parc SA își păstrează denumirea, dar patrimoniul se extinde prin preluarea activelor Metrom

Carfil Industrial Parc SA își păstrează denumirea, sediul și forma juridică actuală, însă patrimoniul său a fost extins prin preluarea activelor deținute de Metrom. Totodată, angajații societății absorbite au fost transferați către noua structură, în condițiile prevăzute de legislația muncii.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, Consiliului Județean Brașov, analiza care a stat la baza fuziunii s-a desfășurat pe parcursul ultimului an și a vizat atât situația activelor și capacităților de producție, cât și modul în care cele două entități pot funcționa mai eficient sub aceeași administrare. Miza principală a reorganizării este reducerea costurilor administrative și simplificarea procesului de luare a deciziilor. În același timp, administrația județeană urmărește consolidarea poziției Carfil Industrial Parc pe piață și creșterea atractivității pentru investitori.

„Finalizarea procesului de fuziune dintre Carfil și Metrom marchează începutul unei noi etape de dezvoltare și performanță industrială la Braşov. Obiectivele pe care le urmărim în urma implementării acestui proces sunt optimizarea activităţii societăţii de administrare a parcurilor, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare, organizaționale, manageriale, dar şi consolidarea unui pol de dezvoltare industrială mai puternic la Braşov. Ca urmare a fuziunii, vom reduce costurile administrative, vom asigura o gestionare eficientă și unitară a patrimoniului județului şi vom eficientiza actul de decizie la nivelul activităţii parcului industrial unificat. De asemenea, ne propunem să consolidăm poziția pe piață a societății Carfil Industrial Parc SA şi să-i creştem puterea de negociere în relaţia cu partenerii şi clienţii”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.

Ambele parcuri industriale au încheiat anul pe profit

Fuziunea pune capăt existenței separate a celor două companii și concentrează administrarea principalelor active industriale ale județului într-o singură entitate, care va gestiona un patrimoniu mai extins și va reprezenta punctul central al strategiei de dezvoltare industrială a administrației județene.

Ambele societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană a încasat dividende de aproape 870.000 de lei.

Citește mai departe

Cotidian

Ursul care a creat probleme în Poiana Brașov a fost extras noaptea trecută. Animalul revenise după relocare

Un urs mascul de aproximativ 400 de kilograme și 10 ani, care a creat numeroase probleme în Poiana Brașov, a fost extras în cursul nopții trecute. Animalul fusese anterior capturat, microcipat, crotaliat și relocat, însă a revenit în stațiune, unde era considerat un risc pentru turiști și angajați.

Publicat

in

Ursul care a generat probleme în ultima perioadă în Poiana Brașov a fost extras în cursul nopții trecute, după ce autoritățile au ajuns la concluzia că reprezenta un pericol pentru siguranța publică.

Este vorba despre un exemplar mascul, care fusese capturat anterior, crotaliat, microcipat și relocat într-o altă zonă. Cu toate acestea, animalul s-a întors în Poiana Brașov, unde și-a reluat aparițiile zonele frecventate de turiști și de personalul unităților turistice. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Primăriei Brașov, ursul era un mascul cu o greutate de aproximativ 400 de kilograme și o vârstă estimată la 10 ani.

Urșii-problemă, apariții tot mai dese în zonele locuite

Problema urșilor care ajung în zonele locuite din Brașov și Poiana Brașov s-a accentuat în ultimele săptămâni. În urmă cu doar câteva zile, autoritățile au anunțat extragerea unui alt urs-problemă din zona străzii Jepilor, după ce animalul fusese observat în repetate rânduri în apropierea locuințelor și nu mai reacționa la metodele de alungare. În aceeași noapte au fost înregistrate 25 de sesizări privind prezența urșilor, un record pentru municipiu.

Tot în ultimele zile, o ursoaică de patru ani capturată în cartierul Noua a fost eutanasiată după ce s-a constatat că fusese relocată anterior și revenise în oraș. Autoritățile au precizat atunci că, numai în luna mai, au fost înregistrate peste 120 de apeluri la 112 care semnalau prezența urșilor în zone locuite din Brașov.

De asemenea, un pui de urs aflat într-o stare avansată de slăbiciune a fost capturat recent pe Tâmpa și transportat la rezervația de urși din Zărnești pentru îngrijiri.

Citește mai departe

Cotidian

Sanatoriul de Nevroze Predeal, sufocat de datorii de 5 milioane de lei, adunate din perioada COVID

Publicat

in

La câțiva ani după perioada în care activitatea sa a fost reorganizată pentru tratarea pacienților cu COVID-19, Sanatoriul de Nevroze Predeal este cufundat în datorii. Unitatea medicală are de plată aproximativ 5 milioane de lei către ANAF, sumă acumulată în perioada pandemiei și a intrat într-un program de eșalonare.

65.000 de lei lunar numai pentru datoriile către ANAF

Conducerea unității medicale a anunțat că sanatoriul plătește lunar aproximativ 65.000 de lei către Fisc pentru a respecta graficul de eșalonare aprobat. Potrivit managerului Mădălina Ștefan, datoriile provin din perioada în care sanatoriul a funcționat ca unitate dedicată tratării pacienților COVID, iar contribuțiile aferente nu au fost virate la timp.

În prezent, instituția încearcă să mențină echilibrul financiar și să respecte obligațiile asumate față de autorități.

„În momentul de faţă ne confruntăm cu un deficit, avem în jur de 5 milioane de lei datorii către ANAF pentru nevirarea contribuţiilor la momentul respectiv, vine cu o perioadă grea din COVID, practic serviciile sanatoriului au fost transformate în servicii COVID. Nu ştiu ce s-a întâmplat, care a fost trigger-ul, e clar că au existat tot felul de inadvertenţe. În momentul de faţă am reuşit să obţinem eşalonarea cu foarte mari eforturi din partea noastră, dar şi a autorităţilor care au acceptat acest compromis. Este vorba despre o eşalonare pe care încercăm să o păstrăm şi să o onorăm în fiecare lună”, a declarat, marţi seară, la Medika Tv, managerul Sanatoriului de Nevroze Predeal, Mădălina Ştefan.

Grad de ocupare de peste 100% la Sanatoriul din Predeal

Paradoxal, dificultățile financiare apar într-un context în care cererea pentru serviciile medicale oferite la Predeal este ridicată. mai exact, conducerea sanatoriului susține că anul trecut gradul de ocupare a depășit 100% din numărul de paturi contractate, ceea ce a determinat obținerea unei suplimentări cu încă 20 de paturi.

Managerul unității atrage însă atenția că finanțarea primită prin sistemul de asigurări de sănătate rămâne redusă, valoarea decontată fiind de aproximativ 140 de lei pentru fiecare zi de spitalizare.

„Sperăm ca autorităţile să înţeleagă că suntem o unitate strategică – se vorbea la un moment dat de o departajare pe unităţi strategice -, că nu suntem o simplă secţie de cronici şi de psihiatrie. În anul trecut am avut un grad de ocupare, vă povesteam, de 105% pe paturile contractate. Am reuşit să obţinem o suplimentare a numărului de paturi cu încă 20 şi cred că ar trebui să rămână măcar aşa, ţinând cont de faptul că suma finanţată este foarte mică, pentru a putea supravieţui până la noi direcţii”, a mai spus Mădălina Ştefan.

Control al Curții de Conturi la Sanatoriul de nevroze din Predeal

Pentru a clarifica modul în care s-a ajuns la acumularea acestor datorii, la Sanatoriul de Nevroze Predeal este în desfășurare un control al Curții de Conturi.

Actuala conducere susține că încearcă să identifice cauzele care au generat problemele financiare și să implementeze măsuri care să permită dezvoltarea și stabilizarea instituției pe termen lung.

Citește mai departe

Trending