Ramai la curent!

Stiri Brasov

Transportul în comun din Zona Metropolitană Brașov, subdimensionat la început de an şcolar şi în plin val 4. Cine poate schimba lucrurile?

Publicat

in

După mai bine de un an de pandemie, în care perioadele de „relaxare” au fost în perioada vacanțelor școlare, acum toate unitățile de învățământ sunt deschise, cu prezenţă fizică, iar acest lucru se vede din plin în autobuzele RATBV. Pe multe linii, unele metropolitane, altele interne (din municipiu) aglomerația este deja ceva normal, iar acest lucru se întâmplă în plin val 4 de coronavirus, când autoritățile sanitare încep să tragă semnale de alarmă și vorbesc despre instituirea a tot felul de măsuri de limitare a răspândirii corinavirusului. Cu toate acestea, transportul în comun pare a nu fi considerat un factor de risc de către autoritățile din județul Brașov, sau cel puțin asta se înțelege din faptul că nu au reacționat până acum, chiar dacă reclamațiile au fost și sunt în continuare numeroase. 

Cine decide pentru liniile metropolitane?

În mod normal, pentru liniile metropolitane, decizia privind numărul de curse este luată de primăriile localităților beneficiare. De exemplu, dacă  autobuzele de pe linia 420 (Brașov – Sânpetru – Bod) este prea aglomerată,  primăriile Sânpetru și Bod pot decide introducerea unor noi curse. La fel poate face și Râșnovul în cazul liniilor 130 și 131, sau Primăria Codlea, în cazul liniei 220. Dar, pentru fiecare cursă în plus, primăriile trebuie să aloce și fonduri de la bugetul local, pentru a acoperi cel puțin diferența dintre prețul plătit de călători și costul unei curse. Dar cheltuielile bugetare sunt mari, astfel că este mult mai „rentabil” să plătești sume mai mici pentru autobuzele pline ochi. 

Cine decide pentru cursele interne?

În Brașov, introducerea mai multor curse pe traseu este luată de RATBV, însă, cu aprobarea Consiliului Local Brașov, pentru că și în municipiul reședință de județ transportul în comun este subvenționat de la bugetul local. 

Practic, peste tot se pune problema costurilor, iar când este vorba de bani se pare că discuțiile privind confortul călătorilor, reducerea riscului de infectare cu SARS-COV-2  sau transportul alternativ trec în plan secund. 

Mesajul unei tinere din Sânpetru: „Haideți să nu mai închidem ochii la asemenea probleme importante în comuna aceasta”  

Despre cum se circulă pe liniile metropolitane a povestit o tânără din Sânpetru, pe pagina eu de Facebook:
„Ora 6:30, autobuzul 420 sosește în statie la Rahovei în Sânpetru. Șoferul oprește în stație, unde să mă urc? Pe care din cele 3 uși să o iau pentru a găsi 2 cm unde pot sta MĂCAR, pe vârfuri, că de ținut de vreo bară, nu mai zic, cel mult puteam să mă țin de săracii oameni. Și așa am și fost nevoita să fac, să mi țin cum pot ghiozdanul pe jos, să mă sprijin de domnul din față, ca să nu cad la vreo curba sau frână. Pardon, n-aveam unde să cad, ca la cât de multă lume era nici loc să cazi nu ai (…) Când mă întorc de la liceu, la 14:50, sau 15:30 sau chiar si cu alte autobuze 420 ESTE PLIN OCHI. Sesizări la RATBV am tot făcut, au spus ca țin cont de părerea mea, nu mă ajuta cu nimic că țin cont, eu vreau să ia masuri. Iar domnul primar a hotărât ca 420 nu are nevoie de schimbări. Eu sunt elev, am gratuitate, dar oamenii care plătesc abonamente, este corect sa stea în stații ca nu mai au loc sau sa se sprijine de uși? Doresc să se ia masuri pentru ca acest lucru se întâmplă nu de azi, nu de ieri, din totdeauna de când 420 a fost instituit în Sânpetru și Bod. Haideți să nu mai închidem ochii la asemenea probleme importante în comuna aceasta”. 
Cazul liniei 420 nu este singular. Reclamații sunt și pe alte linii metropolitane. 
 
 

Scene similare și în municipiul Brașov 

 
Aglomerație este și pe unele linii din municipiul Brașov, mai ales dimineața, când elevii merg la școală. De altfel, uneori este de înțeles de ce preferă să își roage părinții să îi ducă la școală. De ce ar accepta cineva disconfortul de a sta „într-un picior” în autobuz, când există o variantă mai confortabilă? De altfel, poate că în cazul transportului în comun, municipalitatea brașoveană ar trebui să treacă de la discursul „folosiți transportul în comun” la măsuri concrete, iar prima ar fi o monitorizare „pe bune” a gradului de încărcare a curselor, pentru a stabili o frecvență optimă, adaptată perioadei actuale, nu„orelor de vârf” din Epoca de Aur.  
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Prima Pagina

Folk sus pe munte, lângă foc, sub cerul liber. Pe scena Festivalului Național de Folk Vama de la Munte vor fi nume mari. Biletele s-au pus în vânzare

Publicat

in

Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.


Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.
Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.
Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.


Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.

De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit


Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:

Toate detaliile legate de participarea la Festival le puteți urmări pe website și pe pagina de Facebook, cu update-uri în timp real:

Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”

Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic.
La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.

Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”

„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere


Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.
Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

in

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Trending