În perioada 2–5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege.

Anunțul a fost transmis de către reprezentanţii Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care a precizat că pe 4 iunie, în prima parte a zilei, activitatea va fi suspendată complet:

„În data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, în timpul consultărilor organizate pentru Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție”, activitatea în instanțe și parchete va fi oprită total, ca formă de protest față de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate și conex din sistemul judiciar”.

Ce reclamă sindicaliștii din Justiție

Sindicaliștii din sistem reclamă faptul că proiectul legislativ nu răspunde revendicărilor formulate și ar putea repeta problemele generate de aplicarea Legii nr. 153/2017, care a dus în trecut la plafonări salariale, litigii extinse și costuri semnificative pentru stat. Aceștia susțin că personalul auxiliar și conex nu a beneficiat de creșteri salariale reale în ultimul deceniu, majorările fiind obținute mai ales prin hotărâri judecătorești definitive.

Reprezentanții angajaților avertizează că noul proiect ar putea duce la înghețarea salariilor pentru următorii cinci ani și la declanșarea unui nou val de procese în sistemul de justiție.

În plus, în data de 4 iunie 2026, în intervalul 08:00–12:00, activitatea instanțelor și parchetelor va fi complet oprită pe durata consultărilor organizate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ca formă suplimentară de protest.

Sindicaliștii au anunțat și convocarea unei Adunări Generale Extraordinare pe 5 iunie 2026, unde vor fi decise următoarele forme de acțiune în funcție de rezultatul negocierilor.

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Lucrările la noua Sală Polivalentă a Brașovului sunt într-un stadiu avansat, constructorul începând deja să amenajeze și zonele exterioare. Astfel, potrivit imaginilor publicate pe contul de You Tube „Tot ce zboară se mănâncă”, în această perioadă se continuă lucrările la fațadele exterioare și la instalațiile clădirii principale.

De asemenea, se lucrează la primul umbrar, care va avea forma cifrei opt, acesta urmând să asigure accesul dinspre stradă. Acesta va funcționa ca „poartă de intrare” în complex și va adăposti casa de bilete și totemul media digital (ecranul principal de informare pentru public).
Totodată, sunt în derulare lucrările la esplanada și terasa pietonală, amenajată peste spațiile tehnice, parcări și zone de evacuare.
În exterior se lucrează la amenajarea terenului, urmând ca după această etapă să se realizeze și aleile pietonale și drumurile de acces. Nu în ultimul rând, sunt în derulare lucrările la rețelele de utilități.

Proiectul este implementat de Compania Națională de Investiții. Construcția Sălii Polivalente Brașov a început în luna septembrie și ar fi trebuit să fie gata la finalul anului trecut, însă graficul nu a fost respectat.
Valoarea totală a investiție se ridică la 646.561.000 lei, din care 22.892.303 lei este cofinanțarea municipiului Brașov.