Ramai la curent!

Investitii

53% din bugetul municipiului Codlea, alocat investițiilor. 25% din sumă provine din proiecte europene. Care sunt principalele direcții de dezvoltare

Publicat

in

Câteva zeci de codleni au participat joi la dezbaterea publică a bugetului local al municipiului pentru anul 2022. Evenimentul s-a desfășurat în sistem „hibrid” (fizic și online, pe Zoom), pentru a le permite și oamenilor care nu sunt familiarizați cu internetul să se implice în acest procesul de elaborare a bugetului, dar şi celor care nu pot ajunge la Casa de Cultură, să participe la discuţiile privind alocarea banului public. 

Conform declarației primarului municipiului, Mihai Cîmpeanu, bugetul din acest an este mai mare decât cel inițial al anului trecut.

„Bugetul estimat al acestui an este de aproape 78 milioane de lei, dar fără sumele din TVA pentru școli, având în vedere că nu ne-au fost transmise, încă, sumele, de la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Vorbim de o creștere de aproximativ 7 milioane de lei, pentru că în anul 2021 am avut un buget inițial de aproximativ 71 milioane de lei, care, apoi, în urma rectificărilor, a ajuns la aproximativ 77 milioane lei. Practic, începem anul cu un buget mai mare decât cel de anul trecut, cu tot cu rectificări”, a declarat primarul.

Anul trecut, municipiul Codlea a primit din cote defalcate pentru unitățile de învățământ aproximativ 3 milioane de lei, iar autoritățile locale se așteaptă ca și în acest an suma să fie cel puțin egală.

„Să ai 25% din venituri din fonduri europene mi se pare foarte normal”

Conform proiectului bugetului pe anul 2022, anul acesta, veniturile totale (fără sumele de la bugetul de stat pentru unitățile de învățământ) la 77.990.000 lei, din care veniturile pentru secțiunea de dezvoltare (investiții) ar urma să ajungă la 41.225.340 lei. Conform explicației primarului municipiului Codlea, din totalul veniturilor, aproximativ 25% provin din finanțările europene.

„Să ai 25% din venituri din fonduri europene mi se pare foarte normal. Este o sumă considerabilă, care ne garantează direcția către dezvoltare a localității noastre. Un aparat administrativ trebuie să atragă fonduri europene nerambursabili”, a argumentat Cîmpeanu.

 

 

De asemenea, în 2022, autoritățile locale se pot baza pe un excedent de 633.100 din anul 2021.

În ceea ce privește cheltuielile, acestea sunt estimate la 78.623.100 lei, din care 53% – 41,858.440 lei sunt pentru secțiunea de dezvoltare. Restul de 47%, adică 36.764.660 lei, reprezintă alocarea pentru secțiunea de funcționare (în care sunt incluse salariile, gospodărirea orașului, asistența socială etc).

Din totalul cheltuielilor pentru secțiunea de dezvoltare, 16.902.940 lei este suma alocată din bugetul propriu al municipiului Codlea.

Principalele investiții cu fonduri europene:

  • Mansardare Școala Gimnazială nr. 2 (Programul Operațional Regional și bugetul local): 8.059.661,91 lei
  • Zona recreațională Maial (Programul Operațional Regional și bugetul local):  21.663.162,23 lei
  • Centru Comunitar Integrat (Programul Operațional Regional – prin Grupul de Acțiune Locală și bugetul local): 4.971.935,81 lei
  • Reabilitare cantină Simion Mehedinți (Programul Operațional Regional – prin Grupul de Acțiune Locală și bugetul local): 8.348.016,87 lei
  • Bloc locuințe sociale (Programul Operațional Regional – prin Grupul de Acțiune Locală și bugetul local): 7.466.651,59 lei

Principalele investiții cu finanțare de la bugetul de stat:

  • Înființare creșă de stat (Planul Național de Dezvoltare Locală și bugetul local): 10.086.104,04 lei
  • Bloc de locuințe A.N.L. P+3 (Agenția Națională a Locuințelor și bugetul local): 8.467.424,19 LEI

Principalele investiții cu finanțare de la bugetul local:

  • Modernizare parcul cu umbră (bugetul local): 1.199.939,14 lei
  • Amenajare toaletă publică (bugetul local): 403.341,12 lei
  • Modernizare și reabilitare imobil str. Horia nr. 5 (bugetul local): 7.729.450,74 lei

Investitii

Mai puțini bani de la bugetul de stat în conturile Consiliului Județean Brașov. Veniturile din impozitul pe venit vor fi mai mici

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov va primi în acest an mai puțini bani de la bugetul de stat din impozitul pe veniturile realizate de agenții economici din județul Brașov.

Minusul estimat este de 6 milioane de lei, bani ce ar fi fost utili pentru acoperirea cheltuielilor administrației județene.

„Diminuarea nu este cauzată de formula de calcul, care este aceeași, ci de modificarea bazei de calcul”, a anunțat în timpul dezbaterii publice a județului pe anul 2026.

Anul acesta, Consiliul Judțean Brașov ia în calcul suma de 438,2 milioane de lei pentru dezvoltare și investiții și de 348.373.000 lei pentru cheltuielile de funcționare.

Cele mai consistente investiții, în rețeaua de drumuri județene

Anul acesta, cele mai mari investiții vor fi făcute în rețeaua de drumuri județene. Astfel, în acest an, este programată începerea lucrărilor la rețeaua de drumuri județene care formează „Ocolitoarea mare a Brașovului”.

Astfel, directorul general în Consiliul Județean Brașov, Mihai Pascu a declarat că în această perioadă este în derulare licitația de lucrări, iar anul acesta ar urma să înceapă lucrările.

„În bugetul pe acest an am alocat peste 30 milioane de lei, parte din cofinanțarea Consiliului Județean Brașov, valoarea estimată totală a întregului proiect fiind de aproximativ 500 milioane de lei”, a precizat Pascu.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Tot din surse nerambursabile, prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny sunt modernizate două sectoare de drum județean de pe traseul Făgăraș-Șoarș – Bărcut – limita cu județul Covasna.

„Pentru fiecare sector, de la bugetul național, este alocată suma de 70 milioane de lei, iar potrivit legislației, noi asigurăm o cofinanțare de 20% din valoarea eligibilă”, a mai spus Pascu.

La unul dintre sectoarele acestui drum, Şoarş – Bărcut – limită jud. Sibiu, lucrările au început anul trecut, în luna noiembrie. Celălalt lot, Făgăraș – Șoarș, este în etapa de proiectare.

Citește mai departe

Investitii

BNR plătește 7,3 milioane pentru a securiza Palatul Czell din Piața Sfatului

Palatul Czell din Piața Sfatului, clădire istorică în care funcționează sucursala BNR Brașov, va intra în reparații urgente după ce degradările fațadei și ale acoperișului au devenit un pericol pentru trecători. Investiția depășește 7 milioane de lei.

Publicat

in

Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din Brașov, Palatul Czell din Piața Sfatului, va intra în lucrări de reabilitare după ce degradările fațadei și ale acoperișului au ajuns să pună în pericol trecătorii. Imobilul-monument istoric, în care funcționează sucursala locală a Banca Națională a României, urmează să fie reparat în regim de urgență printr-un proiect estimat la 7,3 milioane de lei fără TVA.

Potrivit documentației de licitație, lucrările se vor desfășura pe o perioadă de aproximativ cinci luni și vizează consolidarea și punerea în siguranță a fațadei principale, a pereților laterali și a acoperișului clădirii. Intervențiile sunt considerate urgente după ce expertizele tehnice au identificat fisuri, desprinderi de tencuială și degradări severe ale ornamentelor arhitecturale. Problemele au fost cauzate de infiltrațiile de apă, lipsa lucrărilor de întreținere și deteriorarea sistemului de colectare a apelor pluviale.

Fațada principală va fi refăcută integral, inclusiv elementele decorative și vitrina de la parter. Totodată, tâmplăria existentă va fi înlocuită cu ferestre din lemn stratificat de stejar, iar intrarea principală va primi o nouă ușă realizată din același material.

Acoperișul palatului Czell este puternic deteriorat

Lucrări importante sunt prevăzute și la acoperiș, unde specialiștii au descoperit grinzi afectate de putrezire și infiltrații majore în zona șarpantei. O parte dintre țiglele deteriorate s-au desprins deja în ultimele luni, existând risc de accidente în zona pietonală din centrul vechi.

Starea avansată de degradare a clădirii a generat incidente și la începutul acestui an, când bucăți de tencuială s-au desprins și au căzut în apropierea trecătorilor. În urma incidentului, Poliția Locală Brașov a amendat Banca Națională și a impus măsuri urgente pentru eliminarea pericolului.

Palatul Czell este una dintre clădirile reprezentative ale centrului istoric brașovean și figurează pe lista monumentelor istorice de importanță locală.

Citește mai departe

Investitii

Bod, prima comună independentă energetic, în județul Brașov. parcul fotovoltaic al primăriei a intrat în funcțiune

Comuna Bod a devenit independentă energetic după punerea în funcțiune a unui parc fotovoltaic de 400 kW, primul proiect de acest tip realizat de o primărie din județul Brașov. Energia produsă va alimenta iluminatul public, școlile și instituțiile locale.

Publicat

in

Bodul este, din această săptămână, prima comună din județul Brașov, independentă din punct de vedere energetic. Primăria Bod a anunțat punerea în funcțiune a propriului parc fotovoltaic, proiect care asigură independența energetică a instituțiilor și serviciilor publice din comună.

Potrivit datelor prezentate de Primăria Bod, instalația produce energie electrică începând din 6 mai 2026, când a fost pusă oficial în funcțiune. proiectul în care a investit administrația locală este gândit astfel încât energia produsă să acopere consumul pentru iluminatul public, clădirile administrative, unitățile de învățământ și infrastructura sportivă din comună. Mai exact, curentul electric obținut din surse regenerabile va alimenta iluminatul stradal, sediul primăriei, căminul cultural, școlile, grădinița și baza sportivă din Bod.

Parcul fotovoltaic de la Bod este primul proiect de acest tip din județul Brașov implementat și pus în funcțiune cu succes de o administrație locală, investiția fiind menită să reducă dependența de rețeaua clasică de energie și să utilizeze surse regenerabile pentru consumul public.

Citește mai departe

Trending