Plan Național de Combatere a Cancerului nu prevede niciuna dintre măsurile recomandate de OMS și Comisia Europeană, pentru prevenirea consumului de nicotină sau substituenți în rândul copiilor și tinerilor, chiar dacă România, alături de alte 181 de țări ale lumii, este semnatară a Convenției Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată prin Legea nr. 332/2005. În octombrie 2018, cea de-a 8-a Conferință a Părților Convenției Cadru privind Controlul Tutunului a adoptat decizii prin care statele semnatare au ajuns la acordul că reglementarile privind produsele din tutun trebuie să fie aplicate în totalitatea lor. Conform prevederilor tratatului internațional, reglementările respective trebuie extinse la noile produse din tutun, recomandându-se revizuirea legislațiilor naționale în acest sens.
De asemenea, și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția că este nevoie de reglementări mai ferme și o legislație mai strictă, care să prevină utilizarea, de către copii și tineri, a produselor pe bază de nicotină sau a celor care le substituie.
Și totuși… în ciuda acestor direcții strategice concrete exprimate de către Planul European de Luptă Împotriva Cancerului și de către Organizația Mondială a Sănătății, membrii Inițiativei 2035 Fără Tutun au constatat cu surprindere că varianta de Plan Național de Combatere a Cancerului lansată de curând nu conține nici măcar una dintre aceste măsuri recomandate de către Comisia Europeană sau OMS.
„Dimpotrivă, am constatat că planul include întregul capitol de prevenție a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile abia ca al treilea obiectiv definit, în condiţiile în care prevenţia ar trebui să fie prioritară. Mai mult de atât, măsurile propuse – respectiv, promovarea unui stil de viață sănătos, pliante, conferințe) sunt în totală contradicție cu măsurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date științifice care arată ineficiența lor în condiţiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilității și atractivității produselor din tutun. Un alt exemplu concret care arată nevoia de amendare a măsurilor prevăzute în plan este abordarea propusă legată de cancerul bronhopulmonar, aflat pe primul loc de ani de zile în România la sexul masculin, reprezentând o patologie cu legătură incontestabilă directă cu consumul de tutun în peste 90% din cazuri. Din varianta prezentată de plan lipsesc complet acțiuni concrete și dovedite de reducere a consumului de tutun precum- actualizarea legii antifumat cu aspecte care țin de reglementarea tutunului încălzit și țigării electronice, alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie„, au transmis aceştia.
Fumatul, inclusiv al ţigărilor electronice, slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni care cresc considerabil şi riscul de complicații severe ale COVID-19, la fel ca bolile cardiovasculare si cerebrovasculare, BPOC și diabetul.
În ciuda efectelor negative dovedite ale fumatului asupra sănătăţii, din strategia de reducere a consumului de tutun – „2035 -Prima generație fără tutun din România”, propusă în 2016 de specialiştii în domeniu, societatea civilă şi societatea academică, niciun element nu și-a găsit locul în varianta prezentată public a Planului Național de Combatere a Cancerului. Autorităţile statului au demonstrat astfel, din nou, că sunt blocate în aceleaşi metehne de creare a unor strategii „din birou”, iar comunicarea interinstituţională şi ce cu specialiştii rămâne doar la nivel de „punct în agendă”.â
Obiectivul principal al strategiei propuse de cele 350 de organizaţii semnatare este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani, în contextul în care, de exemplu, 14,6% dintre copiii cu vârste cuprinse în acest interval au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit țigarete electronice în ultimele 30 de zile, după cum se arată într-un raport al Organizației Salvați Copiii.
„Considerăm că este vital ca cetăţenii României, mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct de o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice a factorilor de risc majori pentru bolile netransmisibile (alcool, alimentație deficitară, sedentarism, management insuficient al stresului sau somnului etc). În acest context, ne manifestăm încrederea că varianta preliminară a Planului Național de Combatere a Cancerului va fi semnificativ revizuită în ceea privește măsurile pentru reducerea consumului de tutun, ținând cont de recomandările și opiniile comunității științifice și medicale. Membrii Inițiativei 2035 Fără Tutun, reprezentând principalele organizații medicale, științifice, academice, de tineret și protejare a drepturilor copiilor, vă stau la dispoziție cu expertiza specifică necesară”, le-au transmis membrii Iniţiativei, reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.
Printre cele 350 de organizaţii semnatare ale acestui mesaj se numără Colegiului Medicilor din România, prin prof. dr. Daniel Coriu, Societatea Română de Pneumologie, prin preşedintele prof. dr. Roxana Nemeş şi fostul preşedinte, prof. dr. Florin Mihălţan, Fundaţia Română a Inimii, prin prof. dr. Dragoş Vinereanu, Societatea Română de Cardiologie, prin prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu, Societatea Română de Chirurgie Vasculară, Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică, Fundaţia Procardia, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie, universităţile de medicină din România şi mai multe asociaţii ale studenţilor medicinişti, printre care şi cea de la Braşov.
Cotidianacum 3 luni
Fapt diversacum 3 luni
Cotidianacum 3 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login