Ramai la curent!

Politica

Lecție de transparență a unui deputat de Brașov: El a arătat de câţi bani dispun de fapt parlamentarii, pe langă salariu şi ce a făcut cu ei

Publicat

in

Deputatul USR Tudor Benga a prezentat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, un raport anual al veniturilor sale în calitate de parlamentar. Deputatul de Brașov spune că salariul său net lunar este de 10.951 lei, la care se adaugă diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament – câte 261 lei/zi. Anul trecut, în pandemie însă, Benga susține că a lucrat mai mult online, așa că nu a încasat diurne. 

“Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia, iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar”, a precizat deputatul de Brașov, Tudor Benga.

De asemenea, Benga a mai afirmat că, pe lângă indemnizaţie şi diurnă, mai încasează “suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar”.

“Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite ‘declaraţii pe proprie răspundere’ cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii”, a adăugat el.

Pe această cale, BrașovMetropolitan îi provoacă și pe alți parlamentari de Brașov să prezinte deschis veniturile pe care le-au obținut anul trecut din activitatea de la Parlament și modul în care au cheltuit sumele pentru birourile de deputați/senator. 

Redăm textul integral al postării deputatului Tudor Benga:

Revin astăzi cu partea financiară a raportului meu anual de activitate. Ceva mai repede decât vă spuneam ieri, fiindcă se adună deja multe subiecte de interes public încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare, şi vreau să avem spaţiu să le discutăm aici în zilele următoare. Partea financiară a raportului conţine două componente: veniturile mele în calitate de deputat, respectiv veniturile şi cheltuielile cabinetului meu parlamentar.

Aşa cum vă spuneam şi ieri în prima parte a raportului, găsiţi pe site-ul meu tudorbenga.ro în secţiunea Activitate Parlamentară şi rapoartele de activitate aferentă anilor din mandatul 2016-2020. Şi acestea au la rândul lor secţiuni financiare, şi, în particular în cele din primii doi ani, 2017 şi 2018, am explicat pe larg fiecare componentă astfel încât să înţelegeţi mai clar cum funcţionează circuitele financiare ale parlamentarilor. De-a lungul timpului am mai avut şi alte intervenţii publice vis a vis de anumite „cutume” financiare de prin Parlament, unii dintre voi poate vi le amintiţi, cert este că efortul de transparentizare al instituţiei încă e work in progress şi de aceea poate fi util să aveţi şi informaţia contextuală de mai sus la îndemână.

Trecând aşadar la cifre încep cu veniturile mele ca deputat simplu, fără funcţii de conducere prin comisii sau alte bri-briz-uri. Salariul meu net lunar, indemnizaţia, cum se numeşte ea în limbaj oficial, este de 10.951 RON. La această sumă se mai pot adăuga lunar o serie de diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament. Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar.

Pe lângă indemnizaţie şi diurnă mai sunt două sume pe care le încasez tot în nume propriu dar care au fiecare o destinaţie cât se poate de clară. Pe de o parte suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar. Cea de cazare o consum integral pe chiria locuinţei mele de serviciu şi utilităţile aferente (am un apartament mobilat închiriat în zona centrală a Bucureştiului). Cea de transport acoperă deplasările mele prin circumscripţie şi deşi are o variaţie sezonieră mai largă decât cea de cazare o consum în linii mari şi pe aceea pe atribuţiile de serviciu. Naveta propriu zisă între Braşov şi Bucureşti e în general acoperită separat dat fiind că o fac preponderent cu trenul.

Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite „declaraţii pe proprie răspundere” cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii. Aceste categorii sunt după cum urmează:

“furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere.”

Acum, faptul că suma forfetară pentru cabinet are un plafon maxim nu înseamnă neapărat că trebuie şi luată toată. Eu personal nu am luat în nici unul din cei cinci ani de când sunt parlamentar întreaga sumă forfetară, lăsând anual necheltuiţi oriunde între circa 10.000 de lei şi circa 25.000 de lei. În 2021 propriu zis am cheltuit în medie cam 27.000 lei lunar. Din aceşti 27.000 de lei undeva între 18.000 şi 19.000 de lei lunar se duc pe cheltuielile salariale totale ale echipei mele, pe care v-o detaliez mai jos. Circa 4-5.000 lei pe lună s-au dus pe chiriile, utilităţile şi întreţinerea celor zece birouri parlamentare pe care le am deschise în judeţul Braşov. Unul dintre ele, cel principal din centrul Braşovului, pe care se duce cam jumătate din sumă, şi alte 9 răspândite prin localităţile din judeţ, închiriate împreună cu ceilalţi trei parlamentari USR din judeţ (lista lor completă o puteţi găsi pe pagina mea de parlamentar de pe cdep.ro).

Mai rămân aşadar circa 3-5.000 de lei lunar pe care îi iau şi eu „pe declaraţie”. Suma poate fi propriu zis mai mare sau mai mică de atât în funcţie de lună fiindcă nu toate facturile apucă să se emită în aceeaşi lună calendaristică, sau mai uit şi eu să fac plăţile în timp util, pe scurt lucrurile nu sunt identice lună de lună. Pe ce cheltuie cabinetului meu parlamentar aceşti 3-5.000 de lei? Păi în esenţă pe lucrurile listate acolo: consumabile, protocol, transportul în circumscripţie al echipei cabinetului, diverse acareturi de birou sau întreţinere. Nu vă ascund că există regulat sau ocazional şi o categorie de cheltuieli ale cabinetului care sunt foarte greu decontabile din cauza birocraţiei de la Parlament. În particular software sau orice lucru cu plata cu cardul în afara ţării precum abonament de Zoom, G-Drive-ul cabinetului, Illustrator pentru grafică, abonamente la reviste de specialitate din străinătate etc.

Echipa cabinetului este formată din 6 oameni după cum urmează: un om full-time şi cinci part-time. Cel full-time este în rol administrativ la Braşov. Dintre ceilalţi cinci doi sunt cu expertiză juridică, unul la Braşov unul la Bucureşti, şi mă ajută cu tot ceea ce ţine atât de procesul legislativ cât şi de interacţiunea cu autorităţile locale, inclusiv consultanţa legală pe care o acordăm ocazional cetăţenilor, iar cel de la Braşov inclusiv cu munca generală de coordonare. Alţi doi sunt oameni de comunicare care mă ajută cu documentare, grafică, social media, monitorizare presă etc. În fine, ultimul dar nici pe departe cel din urmă, un om este expert pe infrastructură şi mă ajută cu tot ceea ce ţine de monitorizarea proiectelor de infrastructură ale Braşovului. Nu le dau numele fiindcă au mai toţi şi alte job-uri şi nu-i ajută neapărat să se ştie că lucrează cu un parlamentar USR, însă le sunt extrem de recunoscător şi n-aş putea face nimic din ceea ce fac fără efortul şi dedicaţia lor.

Cam asta e în linii mari ce fac eu cu banii publici primiţi din taxele şi impozitele voastre. Ştiu că au existat numeroase discuţiile în spaţiul public privind sumele astronomice pe care le încasează parlamentarii. Nu ştiu alţii ce fac, dar eu fac fix ce v-am explicat mai sus şi bag în buzunar propriu doar ceea ce primesc ca remuneraţie propriu-zisă, respectiv indemnizaţia lunară şi diurnele. Iar dacă vă doriţi o cheie externă de control faţă de ceea ce vă zic eu, vă ataşez mai jos documentarea foarte laborioasă făcută în toamnă de fostul nostru coleg Cornel Zainea. Documentare cu cifrele oficiale cerute de el de la Camera Deputaţilor şi care confirmă că am fost în prima jumătate a anului 2021 în top trei cei mai riguroşi deputaţi USR în sensul că suma luată de mine „pe declaraţie”, adică fără acte justificative, a fost printre cele mai mici din întreg Parlamentul.

Mno, cam asta a fost raportul meu de activitate pe 2021, găsiţi în cele două postări de ieri şi azi şi ce fac şi cât vă cost eu pe voi în calitate de contribuabili. Am zis din clipa în care am intrat în politică că responsabilitatea mea e să vă reprezint şi să vă dau socoteală pentru modul în care o fac şi exact asta am şi făcut, an de an. Mai departe trageţi voi fiecare propriile concluzii. Mulţumesc încă o dată şi pentru votul pe care mi l-aţi dat şi pentru răbdarea de a citi tot ce e scris aici şi ne reauzim zilele următoare cu subiectele fierbinţi ale momentului aşa cum ne-am obişnuit.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Femeile din PSD și-au ales noile structuri de conducere. Noii lideri sunt… vechii lideri, dar fără fosta președintă Camelia Bertea

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales noua conducere. Ioana Adriana Henegar a obținut un nou mandat la nivel municipal, iar deputatul Ariana Bucur a fost aleasă președinte al organizației județene.

Publicat

in

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales, la data de 12 iunie 2026, noile echipe de conducere în cadrul Conferinței de alegeri, în cadrul unui eveniment la care au participat membre ale organizației, reprezentanți ai PSD Brașov și lideri ai structurilor social-democrate din municipiu și județ.

OFSD Municipiul Brașov, tot sub coordonarea Ioanei Henegar

În urma votului exprimat, Ioana Adriana Henegar, consilier local la Brașov, a fost realeasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Municipiul Brașov. Biroul Permanent Municipal al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ioana Adriana Henegar, în calitate de președinte, funcția de prim-vicepreședinte este ocupată de Raluca-Cristina Dan, iar funcția de secretar de Andreea-Gabriela Suciu.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Elena-Loredana Pleșcan, Ștefania-Florentina Simon, Nicoleta-Claudia Ilie, Margareta Szekely și Corina-Maria Preda.

Membre ale Biroului Permanent Municipal sunt Antonia Richea, Paula-Bianca Drăgoi, Diana Chioșa, Elena Varză-Drăghici, Lavinia Fătu, Valentina Tănase, Ioana Matei, Geanina Climescu și Laura Ghibea.

OFSD județul Brașov va fi condus de Ariana Bucur

De asemenea, în cadrul reuniunii de vineri, Ariana Bucur, deputat, a fost aleasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Județul Brașov.

La nivel județean, Biroul Permanent Județean al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ariana Bucur, în calitate de președinte.

Funcțiile de prim-vicepreședinte sunt ocupate de Alexandra Ioana Crivineanu și Ioana Adriana Henegar.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Nicoleta Ilie, Laura Ghibea, Corina Preda, Paula Drăgoi, Geanina Climescu, Alina Iftene, Ștefania Simon, Laura Bratosin, Aurora Divile, Adriana Mihalache, Luminița Radu, Nicoleta Voicescu, Liliana Vlad, Gabriela Pelei, Raluca Bucșa, Alexandra Poparad, Oana Marcu, Luminița Vlaicu, Nicoleta Moldovan, Loredana Moldovan, Larisia Găitan, Tatiana Radu și Galina Secrieru.

Funcția de secretar executiv al Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Brașov este ocupată de Alexandra Maria Chivu.

Camelia Bertea nu se mai regăsește în Biroul Politic Județean

De remarcat este că, potrivit comunicatului de presă transmis de PSD după alegerile din OFSD la nivelul județului Brașov, în niciuna dintre structurile de conducere nu se regăsește Camelia Bertea.

În urmă cu doi ani, primarul orașului Victoria a făcut pasul dinspre USR Brașov, înscriindu-se în PSD Brașov cu puțin înainte de alegerile locale. Ulterior, în iulie 2024, Camelia Bertea prelua funcția de președinte al OFSD Județul Brașov, într-o structură de conducere în care în funcțiile de prim-vicepreședinți a fost alese, ca și acum, Alexandra Crivineanu și Ioana Henegar.

Citește mai departe

Politica

Scenariu de rezervă la Cotroceni: Nicușor Dan ia în calcul un guvern condus de un consilier prezidențial dacă Executivul Tomac cade în Parlament

Președintele Nicușor Dan analizează posibilitatea formării unui nou guvern cu miniștri din fostele partide ale coaliției, în cazul în care Executivul propus de Eugen Tomac nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse politice, printre variantele discutate se află și desemnarea unui consilier prezidențial în funcția de premier

Publicat

in

Președintele României, Nicușor Dan, analizează un nou scenariu pentru formarea Guvernului, în contextul în care șansele cabinetului propus de Eugen Tomac de a obține votul de învestitură sunt considerate reduse. Potrivit unor surse politice citate de G4Media, la Palatul Cotroceni ar putea avea loc discuții privind constituirea unui executiv format din reprezentanți ai partidelor fostei coaliții, dar condus de un consilier prezidențial. Printre numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru se află și cel al lui Radu Burnete, însă până în acest moment nu există o confirmare oficială privind o eventuală nominalizare.

Potrivit surselor citate de G4Media, este vorba despre o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a influența deciziile deja luate de PNL și USR, care nu vor să mai continue o alianță cu PSD, după moțiunea de cenzură prin care PSD și AUR au demis guvernul Bolojan.

Guvernul Tomac, cu șanse reduse de a trece de Parlament

Sursele citate susțin că noua variantă ar urma să fie discutată cu liderii partidelor parlamentare din PSD, PNL, USR și UDMR, în eventualitatea în care guvernul propus de Eugen Tomac nu reușește să obțină majoritatea necesară în Parlament.

În ultimele zile, mai multe informații din zona politică au indicat că sprijinul pentru cabinetul Tomac este insuficient. Potrivit acelorași surse, formațiunea nu a reușit să obțină susținerea unor partide esențiale pentru formarea unei majorități parlamentare.

PNL și USR rămân reticente față de o nouă alianță cu PSD

Discuțiile de la Cotroceni au loc pe fondul tensiunilor generate de căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, atât PNL, cât și USR sunt rezervate în privința unei noi formule de guvernare alături de PSD. În interiorul liberalilor sunt analizate mai multe variante, inclusiv convocarea unui congres extraordinar care să stabilească direcția politică a partidului: continuarea colaborării cu PSD sau trecerea în opoziție. O poziție similară există și în USR, unde susținerea pentru o nouă coaliție cu social-democrații este limitată.

UDMR cere miniștri politici în viitorul Executiv

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că formațiunea sa va susține un guvern doar dacă acesta va avea miniștri politici, inclusiv reprezentanți ai UDMR. Această condiție complică și mai mult negocierile pentru formarea unei majorități stabile, într-un moment în care partidele parlamentare încearcă să identifice o formulă viabilă de guvernare.

Tomac merge înainte cu procedura de învestire

În ciuda dificultăților politice și a refuzurilor primite din partea mai multor formațiuni parlamentare, Eugen Tomac a anunțat că nu intenționează să renunțe la mandatul de premier desemnat. Acesta a transmis că va continua procedura de învestire și va solicita votul Parlamentului, care este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Votul final din Parlament este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Citește mai departe

Politica

Guvernul Tomac, primele nominalizări. Cine sunt miniștrii propuși pentru Educație, Externe, Economie și Dezvoltare

Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Din echipa aflată în negocieri fac parte diplomați, consilieri prezidențiali, rectori și specialiști din administrația publică, în timp ce mai multe portofolii-cheie rămân încă deschise.

Publicat

in

Premierul desemnat Eugen Tomac a făcut publice primele nume care ar urma să facă parte din viitorul Executiv, în timp ce negocierile pentru formarea Guvernului continuă. Din echipa aflată în construcție fac parte diplomați de carieră, profesori universitari, funcționari cu experiență și specialiști din administrația publică.

Sorin Costreie, de la Universitatea București, propus pentru Ministerul Educației

Potrivit planului prezentat de Tomac, noul Guvern va avea trei vicepremieri, unul dintre aceștia urmând să coordoneze și Ministerul Educației. Pentru această funcție a fost nominalizat Sorin Costreie, actual consilier prezidențial pentru educație și cercetare și profesor la Universitatea din București.

Ambasadorul României la NATO, propus pentru ministerul Apărării, un diplomat de carieră în locul Oanei Țoiu, la Externe

La Ministerul Afacerilor Externe este propus Luca Niculescu, diplomat și coordonator al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Niculescu este fost consilier al președintelui PSD, Sorin grindeanu.

Portofoliul Apărării ar urma să fie preluat de Dan Neculăescu, actual ambasador al României la NATO și diplomat cu experiență în domeniul securității și afacerilor strategice.

Sociologul Ionaș, un apropiat al PSD, propus pentru Ministerul Dezvoltării

Printre numele confirmate se mai regăsesc Teodor Dulceață la Ministerul Mediului, sociologul Vladimir Ionaș, de la Avangard, fost consilier al lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor este propus la Ministerul Dezvoltării și rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor, pentru Ministerul Agriculturii.

Pentru Ministerul Muncii este luată în calcul Diana Morar, avocat și fost deputat, în timp ce pentru alte portofolii importante negocierile sunt încă în desfășurare.

Consilierul președintelui Da, în discuții pentru Ministerul Economiei

Pe lista numelor vehiculate pentru viitorul Cabinet apar și profesorul Adrian Papahagi pentru Ministerul Culturii, economistul Bogdan Glăvan sau un reprezentant al Băncii Naționale pentru Finanțe, Radu Burnete la Economie, Sorin Elisei la Energie, Ionuț Laurențiu Mașala la Transporturi și juristul Cosmin-Alexandru Soare-Filatov la Justiție.

În perioada următoare, lista miniștrilor va fi definitivată și prezentată Parlamentului, unde viitorul Guvern va avea nevoie de votul de încredere pentru a-și începe mandatul. În prezent, premierul desemnat încearcă să obțină sprijinul parlamentar necesar învestirii noului Executiv.

Citește mai departe

Trending