Ramai la curent!

Politica

Lecție de transparență a unui deputat de Brașov: El a arătat de câţi bani dispun de fapt parlamentarii, pe langă salariu şi ce a făcut cu ei

Publicat

in

Deputatul USR Tudor Benga a prezentat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, un raport anual al veniturilor sale în calitate de parlamentar. Deputatul de Brașov spune că salariul său net lunar este de 10.951 lei, la care se adaugă diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament – câte 261 lei/zi. Anul trecut, în pandemie însă, Benga susține că a lucrat mai mult online, așa că nu a încasat diurne. 

“Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia, iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar”, a precizat deputatul de Brașov, Tudor Benga.

De asemenea, Benga a mai afirmat că, pe lângă indemnizaţie şi diurnă, mai încasează “suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar”.

“Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite ‘declaraţii pe proprie răspundere’ cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii”, a adăugat el.

Pe această cale, BrașovMetropolitan îi provoacă și pe alți parlamentari de Brașov să prezinte deschis veniturile pe care le-au obținut anul trecut din activitatea de la Parlament și modul în care au cheltuit sumele pentru birourile de deputați/senator. 

Redăm textul integral al postării deputatului Tudor Benga:

Revin astăzi cu partea financiară a raportului meu anual de activitate. Ceva mai repede decât vă spuneam ieri, fiindcă se adună deja multe subiecte de interes public încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare, şi vreau să avem spaţiu să le discutăm aici în zilele următoare. Partea financiară a raportului conţine două componente: veniturile mele în calitate de deputat, respectiv veniturile şi cheltuielile cabinetului meu parlamentar.

Aşa cum vă spuneam şi ieri în prima parte a raportului, găsiţi pe site-ul meu tudorbenga.ro în secţiunea Activitate Parlamentară şi rapoartele de activitate aferentă anilor din mandatul 2016-2020. Şi acestea au la rândul lor secţiuni financiare, şi, în particular în cele din primii doi ani, 2017 şi 2018, am explicat pe larg fiecare componentă astfel încât să înţelegeţi mai clar cum funcţionează circuitele financiare ale parlamentarilor. De-a lungul timpului am mai avut şi alte intervenţii publice vis a vis de anumite „cutume” financiare de prin Parlament, unii dintre voi poate vi le amintiţi, cert este că efortul de transparentizare al instituţiei încă e work in progress şi de aceea poate fi util să aveţi şi informaţia contextuală de mai sus la îndemână.

Trecând aşadar la cifre încep cu veniturile mele ca deputat simplu, fără funcţii de conducere prin comisii sau alte bri-briz-uri. Salariul meu net lunar, indemnizaţia, cum se numeşte ea în limbaj oficial, este de 10.951 RON. La această sumă se mai pot adăuga lunar o serie de diurne pentru zilele de lucru fizic de la Parlament. Eu am mai adăugat în 2021 o medie de 978 RON/lună din diurnă adică un total de 11.745 în întreg anul. Diurna propriu zisă e de 261 RON pe zi şi totalul lunar poate fi de două sau chiar trei ori mai mare decât al meu, însă eu nu semnez niciodată şedinţele de studiu individual joia iar în an pandemic am şi luat parte la şedinţe în diverse rânduri online nu fizic şi atunci nu am încasat diurnă. Suma aceasta din diurnă se şi pupă aproape tanda pe manda cu cotizaţia obligatorie de parlamentar USR, stabilită de BN-ul partidului la 1.000 RON lunar, deci groso modo 11.000 lei lunar este ce bag eu ca parlamentar în buzunar propriu lunar.

Pe lângă indemnizaţie şi diurnă mai sunt două sume pe care le încasez tot în nume propriu dar care au fiecare o destinaţie cât se poate de clară. Pe de o parte suma forfetară de cazare în valoare de 4.600 lei lunar şi suma forfetară de transport în valoare de 1.400 lei lunar. Cea de cazare o consum integral pe chiria locuinţei mele de serviciu şi utilităţile aferente (am un apartament mobilat închiriat în zona centrală a Bucureştiului). Cea de transport acoperă deplasările mele prin circumscripţie şi deşi are o variaţie sezonieră mai largă decât cea de cazare o consum în linii mari şi pe aceea pe atribuţiile de serviciu. Naveta propriu zisă între Braşov şi Bucureşti e în general acoperită separat dat fiind că o fac preponderent cu trenul.

Dincolo de aceste sume fiecare parlamentar are acces la un buget pentru funcţionarea biroului parlamentar, aşa numita sumă forfetară pentru cabinetul parlamentar ce acoperă salarii angajaţi, chirii, şi diverse alte cheltuieli. Această sumă are un plafon maxim de 28.080 RON lunar, se încasează sub forma unui avans decont, trebuie justificată cu acte în proporţie de minim 50%, iar alţi 50% pot fi luaţi în baza unei aşa-numite „declaraţii pe proprie răspundere” cum că este cheltuită exclusiv pe anumite categorii. Aceste categorii sunt după cum urmează:

“furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere.”

Acum, faptul că suma forfetară pentru cabinet are un plafon maxim nu înseamnă neapărat că trebuie şi luată toată. Eu personal nu am luat în nici unul din cei cinci ani de când sunt parlamentar întreaga sumă forfetară, lăsând anual necheltuiţi oriunde între circa 10.000 de lei şi circa 25.000 de lei. În 2021 propriu zis am cheltuit în medie cam 27.000 lei lunar. Din aceşti 27.000 de lei undeva între 18.000 şi 19.000 de lei lunar se duc pe cheltuielile salariale totale ale echipei mele, pe care v-o detaliez mai jos. Circa 4-5.000 lei pe lună s-au dus pe chiriile, utilităţile şi întreţinerea celor zece birouri parlamentare pe care le am deschise în judeţul Braşov. Unul dintre ele, cel principal din centrul Braşovului, pe care se duce cam jumătate din sumă, şi alte 9 răspândite prin localităţile din judeţ, închiriate împreună cu ceilalţi trei parlamentari USR din judeţ (lista lor completă o puteţi găsi pe pagina mea de parlamentar de pe cdep.ro).

Mai rămân aşadar circa 3-5.000 de lei lunar pe care îi iau şi eu „pe declaraţie”. Suma poate fi propriu zis mai mare sau mai mică de atât în funcţie de lună fiindcă nu toate facturile apucă să se emită în aceeaşi lună calendaristică, sau mai uit şi eu să fac plăţile în timp util, pe scurt lucrurile nu sunt identice lună de lună. Pe ce cheltuie cabinetului meu parlamentar aceşti 3-5.000 de lei? Păi în esenţă pe lucrurile listate acolo: consumabile, protocol, transportul în circumscripţie al echipei cabinetului, diverse acareturi de birou sau întreţinere. Nu vă ascund că există regulat sau ocazional şi o categorie de cheltuieli ale cabinetului care sunt foarte greu decontabile din cauza birocraţiei de la Parlament. În particular software sau orice lucru cu plata cu cardul în afara ţării precum abonament de Zoom, G-Drive-ul cabinetului, Illustrator pentru grafică, abonamente la reviste de specialitate din străinătate etc.

Echipa cabinetului este formată din 6 oameni după cum urmează: un om full-time şi cinci part-time. Cel full-time este în rol administrativ la Braşov. Dintre ceilalţi cinci doi sunt cu expertiză juridică, unul la Braşov unul la Bucureşti, şi mă ajută cu tot ceea ce ţine atât de procesul legislativ cât şi de interacţiunea cu autorităţile locale, inclusiv consultanţa legală pe care o acordăm ocazional cetăţenilor, iar cel de la Braşov inclusiv cu munca generală de coordonare. Alţi doi sunt oameni de comunicare care mă ajută cu documentare, grafică, social media, monitorizare presă etc. În fine, ultimul dar nici pe departe cel din urmă, un om este expert pe infrastructură şi mă ajută cu tot ceea ce ţine de monitorizarea proiectelor de infrastructură ale Braşovului. Nu le dau numele fiindcă au mai toţi şi alte job-uri şi nu-i ajută neapărat să se ştie că lucrează cu un parlamentar USR, însă le sunt extrem de recunoscător şi n-aş putea face nimic din ceea ce fac fără efortul şi dedicaţia lor.

Cam asta e în linii mari ce fac eu cu banii publici primiţi din taxele şi impozitele voastre. Ştiu că au existat numeroase discuţiile în spaţiul public privind sumele astronomice pe care le încasează parlamentarii. Nu ştiu alţii ce fac, dar eu fac fix ce v-am explicat mai sus şi bag în buzunar propriu doar ceea ce primesc ca remuneraţie propriu-zisă, respectiv indemnizaţia lunară şi diurnele. Iar dacă vă doriţi o cheie externă de control faţă de ceea ce vă zic eu, vă ataşez mai jos documentarea foarte laborioasă făcută în toamnă de fostul nostru coleg Cornel Zainea. Documentare cu cifrele oficiale cerute de el de la Camera Deputaţilor şi care confirmă că am fost în prima jumătate a anului 2021 în top trei cei mai riguroşi deputaţi USR în sensul că suma luată de mine „pe declaraţie”, adică fără acte justificative, a fost printre cele mai mici din întreg Parlamentul.

Mno, cam asta a fost raportul meu de activitate pe 2021, găsiţi în cele două postări de ieri şi azi şi ce fac şi cât vă cost eu pe voi în calitate de contribuabili. Am zis din clipa în care am intrat în politică că responsabilitatea mea e să vă reprezint şi să vă dau socoteală pentru modul în care o fac şi exact asta am şi făcut, an de an. Mai departe trageţi voi fiecare propriile concluzii. Mulţumesc încă o dată şi pentru votul pe care mi l-aţi dat şi pentru răbdarea de a citi tot ce e scris aici şi ne reauzim zilele următoare cu subiectele fierbinţi ale momentului aşa cum ne-am obişnuit.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Politica

PSD și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat

in

PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

Pentru ca moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de o majoritate de 233 de voturi – din totalul de 463 de parlamentari.

În momentul de față, PSD și AUR au împreună 219 voturi.

PSD are 129 de senatori și deputați, iar AUR are 90. Cele două partide mai au nevoie de 14 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură. Totuși, cu celelalte partide din opoziție (S.O.S. România, POT și PACE), PSD-AUR mai pot strânge încă 41 de voturi. Asta ar duce la un total de 260 de parlamentari.

22 de voturi le mai au și parlamentarii neafiliați, plecați din POT și SOS.

Câți parlamentari are fiecare partid în Parlamentul României: 

PSD – 129 de deputați și senatori;
AUR – 90;
PNL – 73;
USR – 59;
UDMR – 32;
Minorități – 17 deputați;
SOS România – 15 deputați;
POT – 14 deputați;
PACE Întâi România – 12 senatori;
Neafiliați – 22.

În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.

Citește mai departe

Trending