Ramai la curent!

Cotidian

Istoria ninsorilor târzii de primăvară – Când a nins în luna mai la Brașov și când a mai rămas la Predeal zăpadă și în iunie

Publicat

in

Pe 1 mai 1970 la Brașov nu a fost vreme de grătar, ci a nins și s-a depus strat de zăpadă. La fel s-a întâmplat pe 1 aprilie 2020 într-un loc cu climă blândă: Drobeta Turnu Severin. Când vremea se schimbă radical, pot fi zile cu ninsoare în aprilie și la câmpie, iar în articol puteți citi despre momentele extreme din ultimii 60 de ani când a nins în a doua parte a primăverii în diverse locuri din țară, de la Mangalia până la Satu Mare și de la Suceava până la Oravița.

  • Anii în care în aprilie a nins în multe locuri din țară au fost 1982, 1984, 1996, 1997 și 2017. Cel mai recent exemplu este din 2020, când pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Drobeta Turnu Severin. Un alt exemplu: pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm de zăpadă la Bârnova, la 10 km de Iași.
  • Anul 1996 a fost ieșit din comun fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, șase la Câmpina, trei la București și patru la Bacău. Se poate vorbi de un fel de ”Crăciun de Paște”, fiindcă în ziua de Paște a început să ningă peste tot în țară, iar a treia zi erau 44 cm de zăpadă la Brașov și 16 cm la Sibiu.
  • Un episod cu totul ieșit din comun a fost pe 8 mai 1989, când la Joseni s-a depus un strat de 5 cm de zăpadă. Chiar și pentru un pol al frigului a fost ceva cu totul special. Și la Baraolt a fost strat de zăpadă în acea zi. Pe 1 mai 1970 a fost strat de zăpadă la Brașov și Târgu Secuiesc, iar pe 8 mai 2011 a nins la Întorsura Buzăului.
  • Ninsori uimitor de târzii s-au produs la 14 mai, în 1980. În unele locuri s-a depus și un firav strat de zăpadă de 2-4 cm, dar nu a durat, maximele fiind pozitive. Tot ce am descris în acest articol reprezintă fenomene extreme. Rar poate fi atât de frig încât stratul de zăpadă să se mențină mai mult de câteva ore într-o zi de mai, la altitudini joase.
  • Cel mai târziu strat de zăpadă a apărut la Mangalia pe 30 martie 1969, iar la Constanța, pe 28 martie 2013. Este ceva rar, mai ales că în aceste localități ultimii ani au adus ierni cu mai puțin de zece zile cu strat de zăpadă. Spre exemplu, la Mangalia au fost cinci zile cu zăpadă în 2020, diferență uriașă față de 1981 care a adus 29 de zile cu omăt.
  • Numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut mult în ultimul deceniu față de iernile grele din anii 80. Cu atât mai special este când în a doua parte din aprilie se depune strat de zăpadă și temperaturile ajung la nivel de ianuarie. Dar sunt situații rare și temperaturile urcă și la peste 8 – 10 grade la amiază. În unele localități temperaturile au depășit +20 de grade la 2-3 zile de la o ninsoare de aprilie.
  • Stratul de zăpadă se menține mai mult în formele concave de relief (văi, depresiuni, crovuri), pentru că acumulările de zăpadă sunt favorizate de scăderea vitezei vântului. În plus, radiația solară este diminuată. La peste 1.000 m alt ninge aproape în fiecare an în aprilie.
  • În mod excepțional poate ninge și spre final de primăvară, iar un exemplu extrem vine din Republica Moldova unde a nins pe 20 mai 1952 la Briceni care este polul frigului pe timp de vară în țara vecină. Briceni nu este însă un oraș montan, ci se află la doar 39 m alt, într-o vale largă formată din două râulețe.

Cronologia ninsorilor din a doua parte a primăverii (1962-2020)

1962

Pe 8 iunie a nins la Predeal, iar în ultima zi de aprilie a fulguit la Petroșani

1963

Într-un an celebru pentru iarna extrem de rece, a nins și la final de martie în Dobrogea și la început de aprilie în Caracal. La Iași, stratul de zăpadă a ajuns la 14 cm în aprilie.

1964

La Corugea (Dobrogea) a nins pe 27 aprilie.

1965

Pe 4 mai a nins la Târgu Secuiesc

1967

În zilele de 24 și 25 aprilie a nins și s-a depus strat de zăpadă în mai multe locuri, mai ales în Transilvania, dar și la Câmpina, un loc cu climă foarte blândă. La Bistrița s-a depus strat de zăpadă, a nins și la Dej, dar și la Tg Mureș.

1968

Pe 10 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Arad, dar și la Râmnicu Vâlcea.

1969

În 30 martie s-a depus strat de zăpadă la Mangalia, iar zece zile mai târziu ningea în Dobrogea, dar și la Giurgiu.

1970

Pe 1 mai a nins la Brașov și s-au depus 4 cm de zăpadă. Tot atunci s-a depus strat de zăpadă la Tg Secuiesc.

1971

La jumătatea lui aprilie ningea la Negrești (jud Vaslui)

1973

Pe 17 iunie au fost averse de ninsoare la Predeal

1974

La mijloc de aprilie au fost averse de ninsoare la Hârșova și București. Pe data de 18 s-a depus strat de zăpadă la Blaj.

1976

Fenomen foarte rar atât de târziu în an. Pe 30 aprilie a nins la Cluj, Oravița, Botoșani și Zalău. La Miercurea Ciuc și Rădăuți s-a depus strat de zăpadă.

1980

Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și a nins la Miercurea Ciuc, Bistrița și Joseni. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).

1981

Între 18 și 20 aprilie s-a depus strat de zăpadă în multe locuri: Craiova, Ploiești, Titu, Băilești, Calafat, Slatina. A nins și în jud Bihor, dar și la Moldova Veche. La Calafat grosimea stratului de zăpadă a fost de 3 cm, fapt extraordinar pentru o localitate unde constant se înregistrează printre cele mai ridicate temperaturi din țară. La Ploiești nu doar că a fost strat de zăpadă, dar maxima zilei a fost de numai +2 grade.

1982

La Oradea s-a depus strat de zăpadă pe 27 aprilie, iar o zi mai târziu s-a repetat fenomenul și la Satu Mare și Baia Mare. Pe 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă în două localități din Oltenia: Polovragi și Târgu Logrești. În luna mai, stratul de zăpadă avea 59 cm la stațiunea Păltiniș de lângă Sibiu (1.454 m alt).

1984

Pe 27 și 28 aprilie au fost ninsori extrem de târzii și s-a depus strat de zăpadă la Sibiu, Făgăraș, Drăgășani, Târgoviște, Pitești și Curtea de Argeș. A nins pentru scurt timp și în Banat, Moldova și Crișana, fiind cel mai târziu episod de ninsoare care a cuprins aproape toată țară atât de târziu în primăvară.

Pe 1 mai erau 40 cm de zăpadă la Sinaia (cota 1500).

1985

Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Oravița. A fost doar 1 cm, însă într-un loc unde vremea este extrem de blândă chiar și iarna. Oravița este locul unde au fost +22 C în ianuarie.

Pe 1 mai a fulguit la Timișoara, iar pe 29 aprilie, la Arad.

1987

Pe 9 mai a nins pentru foarte scurt timp la Brașov, Cluj, Petroșani și Voineasa. La Cluj minima a fost de 0,7 C.

1988

Pe 16 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Sebeș, Buzău, Călărași, Bacău, Hârșova și Medgidia, iar la Constanța a nins pentru scurt timp. Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Ocna și a nins la Galați, Rm Sărat și Bârlad.

În locuri precum Constanța, Mangalia, Sulina sau Tulcea sunt ani în care nu se depune deloc strat de zăpadă, astfel că dacă ajunge să ningă acolo în aprilie, chiar este un fapt meteo excepțional.

1989

Zilele de 7 și 8 mai au fost aparte, fiindcă s-a depus strat de zăpadă la Joseni, Baraolt și Zalău. La Făgăraș și Baia Mare a nins pentru scurt timp. La Joseni, stratul de zăpadă a fost de 5 cm pe 8 mai, minima a fost de 0,2 C, dar maxima a ajuns la 8 grade, astfel că zăpada s-a topit repede.

1990

Pe 29 aprilie a fulguit la Târgu Neamț.

1991

Pe 1 iunie încă persista un firav strat de zăpadă la Predeal, 4 cm. Frigul și zăpada sosiseră pe 25 mai, iar pe 27 stratul de zăpadă era de 35 cm. Au fost șapte zile consecutive cu strat de zăpadă la Predeal. Tot în 1991, la Păltiniș (Sibiu) erau 53 cm de zăpadă pe 28 mai și stratul persista până pe 1 iunie (16 cm).

La vârful Omu erau 223 cm de zăpadă pe 2 iunie, stratul topindu-se abia pe 25 iunie, în timp ce pe 17 iunie încă avea peste un metru grosime.

Pe 21 aprilie s-a pus strat de zăpadă la Voineasa.

1992

La Giurgiu s-a depus strat de zăpadă pe 12 aprilie, iar la Băilești, o săptămână mai târziu. Pe 21 aprilie a nins în Moldova (Vaslui, Iași, Focșani, Tecuci). Minima a fost de -0,7 C la Giurgiu, în timp ce doi ani mai târziu minima nopții nu scădea sub +16 C.

1995

Pe 1 aprilie a nins la Sulina (minima a fost de 0,2 grade), iar zece zile mai târziu a fulguit la Urziceni și Titu. La Baia Mare stratul de zăpadă a ajuns la 28 cm la jumătatea lunii.

1996

Anul 1996 a fost ieșit din comun, fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, patru la Câmpina, trei la București și patru la Bacău.

în aprilie 1996 au fost 44 cm la Brașov și tot atunci au fost 33 cm la Câmpina, 16 cm la Sibiu și 21 cm la Bacău. Data de 16 aprilie a adus recorduri pentru cel mai târziu strat de zăpadă în multe locuri: București, Urziceni, Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Bechet, Caracal și Deva. Pe data de 16 a nins și în Crișana.

In 1996 a nins în mare parte a țării pe 15 aprilie, a doua zi de Paște. În București intre 15 și 18 aprilie minima a fost de sub 1 grad, iar pe 25 aprilie temperaturile erau caracteristice verii (26 de grade și 29 de grade două zile mai târziu.

La Sinaia cota 1500 a fost strat de zăpadă toată luna, cu un maxim de 116 cm pe data de 16.

1997

A fost unul dintre anii cu ninsori foarte târzii. Pe data de 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Iași, Bacău, Botoșani, Roman, Cotnari și Piatra Neamț, iar cu o zi înainte a nins destul de consistent și la Vaslui. După jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă la Râmnicu Vâlcea și Dej, la Târgu Mureș (16 cm), dar și în Crișana. Pe 20 aprilie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Dumbrăveni, lângă Sighișoara.

La Sibiu a nins de mai multe ori în aprilie 1997, astfel că stratul de zăpadă a fost de 12 cm pe 8 aprilie, de 15 cm pe 12 aprilie și de 11 cm pe 17 aprilie.

La Stâna de Vale (1.117 m alt) stratul de zăpadă a depășit un metru în prima decadă a lunii aprilie și a atins 117 cm pe 18 aprilie. Stratul de zăpadă s-a topit, însă abia în luna mai (pe 1 mai erau 21 cm).

La Predeal a fost strat de zăpadă consistent toată luna, cu maxim de 126 cm. Media lunară a fost acolo extrem de scăzută: -0,2 C, cu maximă de +12. Cu totul diferită a fost aprilie 2018, cu numai două zile de strat de zăpadă și maximă de +22 C.

În prima zi de mai 1997, erau 35 cm strat de zăpadă la Predeal și în aceeași lună a nins și pe data de 29.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă măsurată la stațiile meteo din țară a fost de 395 cm şi s-a înregistrat în luna aprilie la Bâlea Lac, când s-au produs şi câteva avalanşe de mari proporţii care au rupt stâlpii de înaltă tensiune, au făcut victime umane şi au deteriorat Cabana Paltinul.

2000

Pe 21 martie, la stația meteo Semenic s-a înregistrat o grosime record a stratului de zăpadă (235 cm). Stația se găsește la o altitudine de 1432 m.

2002

Pe 7 aprilie a nins la Adjud

2003

Pe 6 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Timișoara, iar două zile mai târziu la Tulcea, Sf Gheorghe Deltă și Jurilovca. Tot în aprilie au fost foarte scurte episoade de ninsoare la Buzău și Călărași.

2005

Pe 22 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Cluj, Caransebeș (2 cm) și Lugoj. La Sebeș a nins foarte puțin. Maxima zile a fost de numai 4,5 C la Cluj.

2011

Pe 7 mai a nins la Sibiu, minima fiind de +0,7 C. Nu s-a depus însă strat de zăpadă, maxima zilei fiind de +15,2 C. Pe 8 mai s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Întorsura Buzăului.

2013

Pe 28 martie s-a depus strat de zăpadă la Constanța.

2015

Pe 22 aprilie a fulguit la București, dar și la Mangalia.

2017

Perioada 20-22 aprilie a adus temperaturi foarte scăzute și strat de zăpadă în locuri precum Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Pătârlagele, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar colo au fost șase zile consecutive cu strat de zăpadă.

Tot atunci, la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, iar la Întorsura Buzăului 24 cm. Tot atunci a nins mult și în Rep Moldova: pe 21 aprilie: erau 57 cm la Chișinău și zăpada a persistat până la 25 aprilie.

2020

Pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Jiu și la Drobeta Turnu Severin. La Drobeta T S maxima a fost de +4,2 C, în timp ce pe 1 aprilie 2016 fusese +26,3 C.

 

Surse: ANM, hotnews.ro 

Citește mai departe
1 Comentarii

1 Comentarii

  1. Melos Negros

    19/03/2022 at 11:07

    Tot pe 1 mai a nins la Brașov în 1975, Tâmpa fiind albă la și-n 1970.
    Iar anul trecut 2021, a nins puternic pe 8 aprilie.

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending