Ramai la curent!

Cotidian

Noi propuneri pentru descongestionarea traficului dintre Sânpetru şi Braşov: cale de acces în sud-vestul comunei

Publicat

in

Autorităţile locale din Sânpetru caută soluţii proprii pentru descongestionarea traficului auto dinspre Braşov, având în vedere că proiectul de modernizare a străzii Narciselor – care acum este singura cale de acces între cele două localităţi, înaintează foarte încet.

Pe 25 iulie, a avut loc o ședință de lucru la sediul Primăriei Sânpetru, pentru a se găsi soluții de descongestionare a traficului auto din comună. La şedinţă au participat consilierul local Adrian Dinulescu în calitate de inițiator, subprefectul Izabella-Agnes Ambrus, primarul comunei Sânpetru, Marian Arhire, viceprimarul comunei Sânpetru, Andrei Măiereanu, și doi reprezentați din partea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, care au discutat despre „identificarea unei căi acces în comuna Sânpetru în partea de Sud Vest”.

În cadrul dezbaterilor s-a propus construirea unei noi căi de acces rutier în zona Drumul cu Plopi – Subcetate, în partea de sud-vest a localității, iar reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov au confirmat faptul că vor analiza această rută de acces în cel mai scurt timp și vor propune autorităţilor din Sânpetru câteva soluții.

Primarii din Brașov și Sânpetru au venit cu ideea de a realiza pasajul din zona străzii Narciselor, o idee apărută pe timpul vechii administrații. Din păcate, lucrurile la acest pasaj se mișcă extrem de greu, nu avem nici măcar un termen aproximativ de finalizare a proiectului”, a declarat Adrian Dinulescu.

Câteva soluţii discutate şi în trecut

Consilierul local a afirmat că în trecut au mai căutat alte soluții pentru această situație, iar una dintre variantele pe care le găsiseră autorităţile a fost crearea unei noi străzi: „o stradă în zona de Subcetate, varianta DE 450 care face legătura între Drumul cu Plopi si ocolitoarea Brașovului înspre Calea Feldioarei”.

În plus, tot Dinulescu a repus în discuție şi proiectul lărgirii porțiunii dintre pasajul dinspre Municipiul Brașov și intrarea în localitatea Sânpetru a Drumului Județean 103, pentru a avea patru benzi, și construirea unui sens giratoriu la intersecția dintre Drumul Județean 103 și Calea Hărmanului, mai exact, la troiță.

Cauza principală pentru traficul îngreunat este reprezentată de existența unei singure căi de acces directe din și către orașul Brașov, respectiv pasajul situat peste Centura Brașovului.  Traficul în zonă de multe ori devine o provocare pentru șoferi, fiind numit chiar o „junglă” pentru că în afara ambuteiajelor, aceasta devine o zonă periculoasă, șoferii recurgând chiar și la depășiri periculoase pentru a scurta timpul petrecut în trafic.

O problemă căreia nu i se dă de cap

În anul 2021, Consiliul Local Brașov reunit într-o ședință extraordinară a aprobat, chiar în unanimitate, încheierea unui parteneriat între Municipiul Brașov și Comuna Sânpetru în vederea modernizării Străzii Narciselor. Această investiție are ca scop ameliorarea aglomerării traficului de pe strada 13 Decembrie, care reprezintă singura rută directă dintre Brașov și Sânpetru în prezent.

Ameliorarea circulației rutiere dintre Brașov și Sânpetru, un deziderat al autorităților brașovene de mulţi ani, a fost abordată într-o ședință la Prefectura Brașov, şi în vara anului trecut, pe data de 8 august, atunci când prefectul județului, Cătălin Văsii, a convocat o întâlnire cu tema mobilității în zona Sânpetru-Braşov, în contextul progresului imobiliar din regiune.

În acel moment, Adriana Miron, administrator public al municipiului Braşov, a precizat că dezvoltările imobiliare existente și cele anticipate pentru viitor, care vor avea loc în comuna Sânpetru, creează o congestie a traficului pe strada 13 Decembrie, strada ce reprezintă legătura directă între cele două localități învecinate, chiar dacă mai există și alte căi alternative prin varianta ocolitoare a municipiului Brașov.

După această întâlnire, Cătălin Văsii, prefectul judeţului, a afirmat că dificultățile legate de trafic nu se limitează doar la relația Sânpetru-Brașov, ci se întâlnesc în întreaga zonă periurbană a municipiului Brașov.

A căuta soluţii doar pentru o zonă nu înseamnă, practic, decât a muta problemele dintr-un punct în altul. Întâlniri putem face oricând, dar este important ca acestea să genereze ceva concret. De aceea, am propus ca, mai întâi, Primăria Braşov şi Primăria Sânpetru să solicite Agenţiei Metropolitane Braşov realizarea unui studiu de trafic şi a unui plan de mobilitate pentru întreaga zonă periurbană a Braşovului, în perspectiva dezvoltărilor imobiliare aprobate. Astfel, se vor putea integra şi variantele de creştere a gradului de mobilitate, se vor putea prioritiza şi etapiza cheltuielile necesare în acest scop”, a spus prefectul.

La întâlnirea de la Prefectură, Şerban Todorică, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, a susținut că este necesar un studiu de trafic care să includă întreaga zonă, nu doar cele două localități. Pentru realizarea acestui document, este esențială colaborarea între administrația județeană, primării și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov.

Și totuși după un an, autoritățile au cam rămas la stadiul de a studia o rută posibilă.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

in

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending