Ramai la curent!

Cotidian

Cinci stații GPL ale firmei cu depozitul în Crevedia funcționează în județul Brașov. Unde sunt amplasate acestea și care situația lor din punct de vedere al autorizării?

Publicat

acum 3 ani

in

Firma Flagas SRL, cu sediul în orașul Caracal și care deținea depozitul de la Crevedia ce a explodat sâmbătă, are cinci stații GPL și în județul Brașov: 3 în municipiul Braşov, una la Codlea şi una la Râşnov. Acestea sunt autorizate de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov. Din punct de vedere al autorizării privind securitatea la incendiu însă, ISU Brașov a oferit luni unele informații contradictorii.

Mai exact, în timpul unor declarații pentru televiziuni, întrebat despre situația stațiilor GPL de la Crevedia caree funcționează în Brașov, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații, Ciprian Sfreja, a declarat:

„Obiectivele la care faceți referire sunt în număr de cinci și pentru niciunul dintre aceste obiective nu s-a obținut autorizația la incendiu și pentru niciunul din aceste obiective nu s-a obținut autorizația la incendiu. Unul dintre principalele motive pentru care nu s-a obținut autorizația de securitate de incendiu ar fi că acestea nu au respectat distanțele de amplasare față de anumite construcții și amenajări. Ele pot funcționa în continuare și fără autorizație. Aceste obiective nu se încadrează în categoria și construcții și amenajări pentru care se poate opri funcționarea, conform Hotărârii de Guvern nr. 915 din anul 2015. Se aplică amenzile corespunzătoare, în funcție de neregulile constatate”, a declarat Sfreja.

Ulterior, referitor la aceste stații GPL, el a venit cu o precizare:

„În urma verificărilor efectuate în baza de date a instituției noastre s-a identificat că trei dintre skid-urile GPL (pompe de alimentare – n.red.) care astăzi funcționează sub denumirea de RBC Gaz și dețin autorizații de securitate la incendiu obținute sub altă denumire în anii 2004, 2016, respectiv 2017. De asemenea, menționăm că în ultimii doi ani s-au verificat 3 dintre cele 5 skid-uri, aplicându-se sancțiuni conform prevederilor legale, urmând ca în următoarea perioada de timp să se efectueze controale și la celelalte stații GPL”.

La APM Brașov au fost depuse dosarele complete

Conform declarației directorului Agenției pentru Protecția Mediului, Ciprian Băncilă, pentru cele cinci stații au fost eliberate autorizații de către această instituție.

„Au depus documentația completă”, a explicat Băncilă.

De asemenea, el a menționat că pentru aceste obiective, SC Flagas SRL a depus dosarele pentru obținerea vizelor anuale. Pentru patru dintre stații, autorizațiile au fost eliberate în anul 2019 (cu prelungire anuală), iar pentru una dintre ele autorizația a fost obținută anul acesta.

Unde sunt amplasate cele cinci stații GPL ale Flagas:

  1. Municipiul Brașov, str. Hărmanului, nr. 52.
  2. Oraș Râșnov, str. Câmpului, nr.1.
  3. Municipiul Brașov, Șos. Cristianului, nr. 2.
  4. Municipiul Brașov, Brașov, str. Zaharia Stancu, nr. 13-15
  5. Municipiul Codlea, str. Bârsei, nr. 36.

Controale la toate stațiile GPL din județul Brașov

Explozia de la Crevedia a pus pe jar autoritățile centrale, iar una dintre primele reacții a fost să dispună controale la toate stațiile GPL din România. Campania a fost începută și la Brașov, luni fiind prima zi în care s-au făcut controale. De altfel, potrivit declarației reprezentantului ISU Brașov, după prima zi de controale, toate stațiile verificate dețineau autorizație de securitate la incendiu.

„Se verifică existența autorizațiilor la incendii, se verifică stingătoarele, instalațiile electrice și instruirea personalului. Din evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov, sunt 32 de skid-uri care dețin autorizații, iar în ultimii patru ani s-au acordat 23 de respingeri”, a mai spus Sfreja.

Astfel spus, a continuat el, „cele 23 de skid-uri nu dețin autorizație de securitate la incendiu”.

La ce distanță de alte construcții pot fi amplasate stațiile GPL

În Normativul de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) pentru autovehicule au fost stabilite distanțele de siguranță între stațiile GPL și construcțiile învecinate:

Nr. CrtConstrucțiiDistanță de siguranță
A. Civile (Publice)
1Clădiri de locuit:
– blocuri amplasate în cartiere de locuinţe;40 m
– locuinţe unifamiliale (individuale) amplasate în construcţii izolate20 m
2Construcţii de învăţământ (grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, şcoli profesionale şi postliceale, instituţii de învăţământ superior)40 m
3Construcţii de sănătate (spitale, policlinici, creşe speciale, case de copii, cămine de bătrâni, staţii de salvare şi alte unităţi sanitare)50 m
4Construcţii de cultură:
– expoziţii, biblioteci, muzee, cluburi, săli de reuniune, cazinouri, casc de cultură, cinematografe, centre şi complexe culturale, teatre;40 m
– săli polivalente şi circuri.50 m
5Construcţii de cult:
– lăcaşe de cult;40 m
– mănăstiri, schituri şi cimitire.50 m
6Construcţii comerciale:
– magazine generale, construcţii pentru comerţ alimentar şi nealimentar;40 m
– supermagazine, pieţe agroalimentare, depozite en gros50 m
7Construcţii şi amenajări sportive:
– complexe sportive, stadioane, patinoare, poligoane de tir, săli de competiţii sportive;50 m
– săli de antrenamente, popicării30 m
8Construcţii de agrement:50 m
– locuri de joacă pentru copii, parcuri, scuaruri
9Construcţii de turism
– hoteluri, moteluri şi restaurante şi alte clădiri de cazare cu peste 50 locuri;30 m
– hoteluri, moteluri, vile, cabane, restaurante etc. cu capacităţi de cazare sub 50 locuri.20 m
10Campusuri universitare, campinguri şi sate de vacanţă50 m
11Construcţii financiar-bancare (sedii de bănci centrale, filiale)30 m
– sedii societăţi de asigurări
12Construcţii pentru transport:35 m
– porturi, aeroporturi, gări, autogări
13Construcţii administrative30 m
– sedii ale administraţiei centrale şi locale25 m
– sedii de birouri
B. Industriale de producţie şi depozitare
14Cu procese tehnologice din categoria A, B pericol de incendiu25 m
15Cu procese tehnologice din categoria C, D, E pericol de incendiu15 m
16Mici ateliere de producţie, depozite de mărfuri (cu suprafaţa construită sub 100 m2)15 m
17Depozite lichide inflamabile supraterane25 m
18Depozite lichide inflamabile subterane, altele decât din benzinării15 m
C. Drumuri, reţele, conducte magistrale, amenajări
19Autostrăzi, drumuri internaţionale15 m
20Drumuri naţionale şi judeţene8 m
21Căi ferate, linii tramvai20 m
22Linii de tramvai10 m
23Drumuri publice în localităţi (străzi)5 m
24Linii electrice aeriene de înaltă tensiune30 m
25Linii electrice aeriene de medic şi joasă tensiune10 m
26Conducte de transport gaze naturale sau de produse petroliere10 m
27Cămine de canalizare10 m
28Canale termoficare15 m
29Împrejmuire la limita de proprietate8 m

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

acum 4 ore

in

13/06/2026

De



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

acum 5 ore

in

13/06/2026

De

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

acum 6 ore

in

13/06/2026

De

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending