Ramai la curent!

Cotidian

TRANSILVANIA CREATIVE CAMP: Un proiect original al Universității Transilvania va ajuta la promovarea internațională a patrimoniului cultural din Țara Lăpușului

Publicat

in

Transilvania Creative Camp, un proiect original al Facultății de Sociologie și Comunicare a Universității Transilvania din Brașov, revine în acest an, după o pauză de șapte ani, provocându-i pe studenții români și străini să lucreze din nou împreună, în cadrul unei școli de vară în care vor învăța să descopere, să interpreteze și să promoveze moștenirea celor mai autentice destinații din România.

Transilvania Creative Camp se va desfășura în perioada 1 – 7 septembrie 2023 în localitatea Târgu Lăpuș. În această perioadă participanții vor lua parte la cursuri și ateliere, desfășurate în sălile de clasă, dar și la activități de teren, în care studenții și elevii vor experimenta viața de zi cu zi din satele din Țara Lăpușului și vor încerca să o împartă apoi virtual, într-un mod cât mai autentic, cu potențialii vizitatori ai zonei.

Alături de cele două universități partenere care au fost implicate și în primele două ediții, respectiv Meisei University Tokyo (Japonia), cu un profesor și 6 studenți participanți, și Universita Politecnica delle Marche (Italia) (reprezentată de doi studenți), în acest an se alătură proiectului și alte universități. Din Germania se alătură trei studenți de la University of Applied Sciences din Hannover și doi studenți de la Heilbronn University of Applied Sciences. De asemenea, două universități din România, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara, sunt reprezentate fiecare de câte un profesor. Proiectul mai primește participanți și din alte țări: trei studenți de la University of Dunaujvaros din Ungaria, trei profesori de la The Pontifical University John Paul II din Cracovia din Polonia și un student de la School of Advanced Social Sciences Nova Gorica din Slovenia.

În acest proiect, cei 8 studenți ai Universității Transilvania din Brașov și 17 internaționali, cărora li se vor alătura cinci liceeni de la Liceul Teoretic Petru Rareș Târgu Lăpuș, vor colabora în cinci echipe de lucru, cu o distribuție echilibrată a competențelor participanților, pentru a cerceta și a promova destinația, prin prisma uneia din temele din cele propuse de organizatori în acest an: a) Tradiții, folclor și port popular; b) Biserici de lemn și istoria locurilor; c) Gastronomie; d) Meșteșuguri și munca câmpului în satele din Țara Lăpușului; e) Frumusețea și bogăția patrimoniului natural. Pentru realizarea acestor activităților din această fază, participanții vor culege datele prin interviuri directe, observație participativă, materiale foto și video și documentare sub îndrumarea specialiștilor în comunicare și cadrelor didactice implicate în proiect.

„Motivația alegerii Țării Lăpușului ca loc de desfășurare a acestui proiect derivă atât din factori emoționali, cât și din considerente practice. Acest loc are o semnificație specială pentru mine, fiindcă m-am născut în Târgu Lăpuș și am petrecut primii șase ani ai vieții acolo, și apoi toate vacanțele de elev și student. Așa cum s-a întâmplat și în anul 2016, atât Primăria Orașului Târgu Lăpuș, cât și Liceul Teoretic Petru Rareș, au furnizat un sprijin esențial. La provocarea de a promova o destinație autentică precum Țara Lăpușului către potențiali turiști culturali, cred că marea diversitate în privința competențelor și a experienței pe care o au participanții ediției din acest mă determină să fiu sigur că aceștia îi vor răspunde cu succes”, a declarat conferențiar dr. Florin Nechita, prodecan al Facultății de Sociologie și Comunicare și coordonator al Transilvania Creative Camp, într-un comunicat de presă.

„Suntem încântați de interesul manifestat de reprezentanții diverselor instituții universitare din numeroase țări în privința reluării unui proiect benefic pentru toți partenerii, la șapte ani de la inițierea sa. Țara Lăpușului se remarcă printr-un patrimoniu istoric, natural și tradițional bogat și autentic. Locuită de oameni harnici și primitori, această zonă oferă oportunități considerabile în ceea ce privește dezvoltarea turismului sustenabil în beneficiul comunităților locale” – a declarat Mitru Leșe, primar al orașului Târgu Lăpuș.

„Acest proiect nu doar că marchează un nou început, ci și stimulează idei noi de cercetare și generarea de cunoștințe noi. Rezultatele TCC 2023 vor fi prezentate în conferințe internaționale, iar studenții de la Meisei University vor integra experiența lor inclusiv în proiectele lor de absolvire. Prin colaborarea noastră, inclusiv prin cea de realizare de materiale promoționale vizuale și prezența pe platformele de socializare, cred vom captiva o largă audiență din Japonia. Acest aspect este deosebit de relevant pentru tineri, care se pot identifica mai ușor cu realizările colegilor lor. Pandemia ne-a făcut să reevaluăm scopul călătoriilor, iar proiectul nostru adoptă o abordare inovatoare, oferind turiștilor asiatici modalități unice și creative de a explora destinații în afara traseelor convenționale, iar Țara Lăpușului ar putea fi una dintre acestea”, a declarat, la randul său, profesorul Takanori Kawamata, coordonatorul proiectului din partea Meisei University Tokyo.

Participanții la TRANSILVANIA CREATIVE CAMP 2023 vor avea oportunitatea să se implice în numeroase schimburi care transcend culturile, naționalitățile și generațiile, explorând bogatul patrimoniu natural, istoric și cultural al zonei Țării Lăpușului. Informațiile acumulate în cadrul acestui proiect vor fi utilizate în cercetarea științifică, iar concluziile vor fi publicate în reviste academice naționale și internaționale. De asemenea, pe baza materialelor video înregistrate pe durata proiectului, se vor crea două filme de prezentare în limba japoneză despre Țara Lăpușului, acestea urmând să fie puse la dispoziția Primăriei Orașului Târgu Lăpuș și a celorlalte primării din zonă.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending