Ramai la curent!

Politica

Sondaj INSCOP: Şoşoacă, înaintea lui Geoană, Ciucă, Simion şi Kovesi, ca notorietate. Primul în top rămâne preşedintele

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate în rândul românilor, urmat de Gabriela Firea. Pe locul al treilea se află Diana Şoşoacă, înaintea lui Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion şi Laura Codruţa Kovesi, după cum arată datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Conform directorului INSCOP Research Remus Ştefureac, notorietatea Dianei Şoşoacă arată capacitatea de viralizare a mesajelor ultra-radicale. O notorietate ridicată nu înseamnă automat şi un nivel de încredere mare, a subliniat reprezentantul INSCOP.

Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 99.2% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. 

Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94%, Diana Şoşoacă cu 93.5%, Mircea Geoană cu 93.3% şi Marcel Ciolacu cu 92.5%.

87.7% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă, 84.9% de liderul AUR George Simion şi 80.7% de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu beneficiază de o notorietate de 72.9%, în timp ce Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu de 55.7%.

Mai puţin de jumătate dintre respondenţi (41.1%) declară că au auzit de Elena Lasconi la momentul culegerii datelor, respectiv înaintea scandalului provocat de afirmaţia sa privind votul la referendumul privind familia tradiţională.

”Notorietatea liderilor politici este primul indicator relevant pentru evaluarea capacităţii unui lider politic de a candida în alegeri. Clasarea preşedintelui Klaus Iohannis pe primul loc, cu 99% dintre respondenţi care declară că au auzit de preşedintele României nu este o surpriză. Nici plasarea pe locul doi a Gabrielei Firea, fostul primar general şi o personalitate activă în spaţiul public în ultimii douăzeci şi cinci de ani nu surprinde. Pe de altă parte, faptul că 93.5% dintre respondeţi declară că au auzit de Diana Şoşoacă arată capacitatea de viralizare a mesajelor ultra-radicale. O notorietate ridicată nu înseamnă însă automat şi un nivel de încredere mare. Pe de altă parte, o norietate medie sau mică, dincolo de dezavantajul implicit, oferă şi oportunitatea construirii favorabilităţii pe termen lung”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

În ceea ce priveşte votul pentru Parlament, cel mai recent sondaj INSCOP arată PSD ca fiind pe primul loc în intenţiile de vot, cu 28,7%, urmat în ordine de PNL şi AUR.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Un fost prefect maghiar al Brașovului, „ultranaționalist român”? AUR a anunțat înscrierea lui în partid, dar a retras postarea prin care a comunicat acest lucru

Fostul prefect și subprefect al județului Brașov, Romer Sandor Mihaly, ar putea face pasul către AUR, după ce un lider local al partidului i-a transmis public un mesaj de bun venit pe Facebook. Postarea a fost ștearsă la scurt timp.

Publicat

in

După ce a plecat de la UDMR și a avut o încercare de relansare a carierei politice în ALDE, fostul prefect și subprefect al Brașovului, Romer Sandor Mihaly pare a avea o nouă încercare politică. Astfel, Dragoș Botorog, coordonator regional la AUR Brașov, a postat public pe Facebook un mesaj prin care i-a urat bun venit în partid fostului subprefect.

După câteva ore însă, reprezentantul AUR a șters postarea de pe Faceboook, care a devenit astfel inaccesibilă publicului larg.

Dacă se confirmă, transferul lui Romer Sandor este unul spectaculos, având în vedere că în AUR, catalogat ca fiind un partid „ultranaționalist” și „extremist”, a racolat în rândurile sale un nume important în trecut în UDMR Brașov.

Romer Sandor a fost prefect al județului Brașov din partea UDMR timp de câteva luni, în perioada 13 martie – 31 decembrie 2014, când a preluat funcția de la Mihai Mohaci (pe atunci la PSD). Anterior, el a fost subprefect al județului. tot funcția de subprefect a ocupat-o și în perioada ianuarie – septembrie 2015.

De asemenea, el a mai fost director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov.

Citește mai departe

Politica

Demisie în direct, în plenul Consiliului Local Făgăraș. Președintele PNL Făgăraș și-a depus mandatul, în semn de protest

Publicat

in

Ședința extraordinară a Consiliului Local de marți, în care a fost aprobat bugetul local al municipiului, a fost una destul de tensionată. Imediat după ce a fost făcută prezența, primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, a declarat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele din TVA, Făgărașul a primit mai puțini bani.

„Anul trecut, din banii cuveniți, ni s-au luat aproape 2,5 milioane de euro. Anul acesta, mai mult decât cele 6 milioane discutate în comisii (nu a precizat dacă este vorba de lei sau de euro – n.red), ni s-au luat aproximativ două milioane de euro. Cum să echilibrezi un buget, față de anul 2024, când ai un minus de 4,5 milioane de euro, bani care ni se cuveneau? Acești bani sunt plătiți de fiecare dintre dumneavoastră către Trezoreria statului, iar o cotă de 63% din impozitul pe venit ar fi trebuit să vină la bugetul local”, a declarat Sucaciu, care a menționat că vinivat pentru această situație este premierul Ilie Bolojan.

Consilierul demisionar nu și-a asumat bugetul local pe anul 2026

După această intervenție a luat cuvântul consilierul local Cristian Urs, care este și președinte al PNL Făgăraș, a solicitat să ia cuvântul.

Alesul a menținat că bugetul propus de primar „rostogolește datorii” și nu există susținere financairă pentru cheltuielile propuse.   

„Am asistat la ședința comisiilor de specialitate și am avut câteva amendamente ce vizau lucrări neterminate, pentru care nu există finanțări. De asemena, am ridiat problema datoriilor acumulate în ultimii zece ani, pe care actuala administrație nu și le asumă. Responsabilitatea este a fiecăruia dintre consilierii locali și trebuie să votați fără niciun fel de întrebare. Eu nu îmi asum acest buget, părăsesc această sală și vă rog să luați act de demisia mea din Consiliul Local. Vă urez succes”, a declarat Urs.

Conform notificării de demisie ce a fost depusă la registratură, renunțarea la mandat și-a produs efectul începând cu data de 19 mai 2026, ora 15.20.  

Citește mai departe

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Trending