Ramai la curent!

Prima Pagina

Universitatea Transilvania din Braşov, în topul celor mai bune din România. Ce loc ocupă clasamentul oficial al Ministerului Educației

Publicat

in

Universitatea „Transilvania” din Brașov este una dintre cele mai bune din România. Astfel, potrivit Metarankingul Național, potrivit raportului privind metarankingul pentru anul 2023, publicat miercuri de Ministerul Educației, instituția brașoveană ocupă locul al 6 -lea, poziție pe care s-a clasat și în Metarankingul Național din anul 2023.

Primele 5 poziții sunt ocupate de universități din Cluj-Napoca și București, ceea ce înseamnă că Brașovul este al 3-lea centru universitar din România.

Metarankingul Național este un mecanism de evaluare și ierarhizare a universităților din România, bazat pe analiza unor clasamente universitare internaționale recunoscute la nivel global de către International Ranking Expert Group, Inventory of International Rankings (IREG). Clasamentul include doar 30 de universități (28 de stat, două private) dintre cele 89 câte există în România (52 de stat, 37 private).

Acest clasament este folosit pentru alocarea anuală de fonduri pentru cercetarea în universități.

Metarankingul Național 2023:

  1. UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA – 18,3190 puncte
  2. UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI – 16,9851 puncte;
  3. UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI – 15,7296 puncte;
  4. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI – 14,6529 puncte;
  5. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA – 13,7730
  6. UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV – 12,2783 puncte;
  7. UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI – 11,5053 puncte;
  8. UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA – 10,7148 puncte;
  9. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI – 9,0973 puncte;
  10. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA – 9,0018 puncte;
  11. UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN TIMIŞOARA 8,0702 – puncte;
  12. UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI 8,0405 – puncte;
  13. UNIVERSITATEA DIN ORADEA – 8,0336 puncte;
  14. UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU – 7,2986 puncte;
  15. UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA – 6,7464 puncte;
  16. UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA – 6,6168 puncte;
  17. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREŞ – 6,5866 puncte;
  18. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRIGORE T, POPA” DIN IAŞI – 6,2229 puncte;
  19. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA – 6,0908 puncte;
  20. UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI – 6,0001 puncte;
  21. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA – 5,0043 puncte;
  22. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA – 4,1352 puncte;
  23. UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA – 3,6757 puncte;
  24. UP02 UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” DIN BUCUREŞTI – 2,8319 puncte;
  25. UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI – 2,5795 puncte;
  26. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI – 2,4701 puncte;
  27. UNIVERSITATEA SAPIENTIA DIN CLUJ-NAPOCA – 2,0201 puncte;
  28. UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE – 1,5453 puncte;
  29. U14 UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD – 1,4306 puncte;
  30. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI – 1,3627 puncte.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Cotidian

Pisoi curioși, blocați într-o gură de canalizare din Brașov. Au fost adoptați de salvator

Publicat

in

Pompierii de la ISU Brașov au avut ieri o misiune inedită. Printr-un apel telefonic au fost anunțați că pe strada Institutului din Brașov este un pisoi blocat într-o gură de canalizare. Pompierii au mers la fața locului cu o autospecială de stingere și au constatat că într-o conductă greu accesibilă erau blocați doi pisoi.

Cum spațiul era foarte îngust, pentru a scoate pisicii captivi, pompierii au găsit o soluție ingenioasă: a fost introdusă cu grijă o cantitate mică de apă în conductă, iar pisoii au fost așteptați la ieșire.  Planul a funcționat.

Pisoii au fost predați personalului de la CATTIA, care are grijă și de mama lor. Acolo au primit hrană, căldură și toate îngrijirile necesare.

„Povestea are și un final fericit: unul dintre colegii noștri s-a atașat atât de mult de unul dintre micii buclucași, încât mâine va merge să îl adopte”, a anunțat ISU Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending