FOTO – VIDEO. „Podul NATO” de la Voila a fost inaugurat. Obiectivul asigură conectivitatea localităților Cincșor și Cincu și va fi utilizat și de baza militară din zonă
Noul podul peste Olt, situat pe drumul județean DJ 105 (km 0+660), la ieșirea din comuna Voila, este finalizat! Obiectivul a fost realizat de Consiliul Județean Brașov în cadrul unui proiect cu finanțare din Programul Național de Dezvoltare Locală – etapa a II-a, lucrările fiind realizate de către asocierea SC Con-A SRL – SC Con-A Operations SRL – SC Drum Inserv SRL, în baza unui proiect al SC Prinfo, cu supervizarea SC Beta-Cops SRL,
Procedurile de recepție a „Podului NATO”, peste Olt, au început azi, în prezența oficialităților locale și județene și ale reprezentanților companiilor proiectante și executante.
La Voila au fost prezenți și comandanți ai Centrului Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu s-au numărat printre oficialii care au ținut să fie prezenți la acest eveniment ce marchează o etapă esențială în asigurarea infrastructurii necesare accesului motorizat al forțelor armate spre și dinspre poligonul NATO de la Cincu.
Obiectivul este, de altfel, unul esențial pentru infrastructura Țării Făgărașului, ce asigură conectivitatea cu DN 1 a localităților Cincșor și Cincu situate pe malul drept al Oltului, cu Voila. După încheierea recepției, circulația rutieră pe pod a fost deschisă.
Principalele caracteristici tehnice ale Podului NATO
Lungimea podului – 93,95 metri;
Deschiderea principală de calcul – 70,96 metri;
Lăţimea totală – 13,50 metri, din care 7,60 metri partea carosabilă cu o bandă de circulație pe sens și câte 1,50 metri de trotuar pe ambele părţi;
Durata de viață proiectată – 100 ani;
Debitul Râului Olt – 1261 mc/secundă, cu probabilitatea de depăşire de 2%;
Structura de rezistență a podului este alcătuită din două arce metalice cu calea la mijloc, susţinută de un platelaj mixt oțel-beton, arcele fiind încastrate în fundaţii din beton;
Cantitatea de oțel în structura de rezistență – 444 tone;
Infrastructura – două culei din beton armat cu fundaţiile pe 32 de piloţi foraţi încastraţi în radiere la fiecare culee.
Foto: Mihaela Parghel/ Brașov Metropolitan
O investiție complexă, începută în 2020
Noul pod de la Voila reprezintă una dintre cele mai mari și importante lucrări de artă realizate până în prezent de autoritatea publică a județului Brașov.
Aceste lucrări de artă sunt reprezentate de structura și suprastructura metalică a podului.
Implementarea acestui proiect, pentru care fondurile PNDL au fost accesate încă din anul 2020, n-a fost deloc uşoară şi acest lucru a fost resimţit atât de cetăţenii din zonă, direct afectaţi de lucrări în viaţa de zi cu zi, cât şi de Consiliul Judeţean, în calitatea sa de autoritate contractantă.
„A trebuit să găsim soluții de proiectare respectând condiţionalităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Hidroelectrica, apoi am fost nevoiţi să reluăm de patru ori procedurile de achiziţie a lucrărilor, deoarece nu am avut oferte depuse. Abia la cea de-a patra încercare am atribuit contractul asocierii SC Con-A SRL – SC Con-A Operations SRL – SC Drum Inserv SRL, dar dificultăţile au continuat. Pentru demolarea podului existent a fost nevoie de o reavizare din partea Hidroelectrica a lucrărilor necesare în albia râului, dar şi de alte studii geotehnice privind starea fundaţiilor, iar soluţia construirii unor fundaţii noi în baza unui contract separat, a însemnat o nouă decalare a termenelor de execuţie a podului”, a explicat Mihai Pascu, cel care a manageriat acest proiect din partea CJ Brașov.
Toate piesele folosite la contrucția Podului NATO sunt fabricate în România
Potrivit purtătorului de cuvânt al SC Con-A SRL, Daniela Ilie (video jos),una dintre companiile care s-a ocupat de execuția lucrărilor, proiectul era așteptat să fie finalizat în august, însă de azi poate începe efectuarea recepției.
Un aspect important al acestei investiții este faptul că toate piesele la construcția podului sunt fabricate în România. Obiectivul poate rezista la o greutate de 100 de tone, o chestiune importantă în contextul în care se știe deja că pe aici vor circula utilaje de tonaj greu, pentru accesul către baza militară de la Cincu.
În momentul de față, costurile acestui proiect investițional de amploare sunt cifrate la 30.286.720 lei și includ lucrările de relocare a rețelelor de utilități, lucrările de demolare a podului vechi, precum și execuția fundații și a suprastructurii noii construcții. Totalul finanțării PNDL II accesate de autoritatea judeţeană pentru obiectivul „Pod peste râul Olt pe DJ 105 la km 0+660 în localitatea Voila” este de 32.242.083,28 lei.
Al patrulea pod peste Olt, în judeţul Braşov
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian veştea, acesta este cel de al patrulea pod peste Olt, în judeţul Braşov, care a fost construit în ultimii ani, după podul nou de la Crihalma (proiect demarat de CJ Brașov și predat la Compania Națională de Investiții), podul nou de la Hălmeag, situat pe drumul judeţean DJ 131P (construit cu fonduri PNDL II) și podul de la Augustin (la care s-au făcut reparații capitale și modernizări în cadrul proiectului POR de modernizare a drumului interjudețean Covasna – Brașov).
Acesta este cel de al 4 lea pod peste râul Olt, pe care îl construim în județul Brașov. Toate erau necesare comunității. Acest pot a reprezentat o adevărată provocare pentru noi, dar și pentru constructor. Au fost mai multe licitații la care nu am avut participanți. Apoi, firma care a câștigat procedura a trebuit să schimbe procedura de demolare, apoi cea de construire, având în vedere că acest pod este utilizat pentru transporturi speciale, de un anumit tonaj. Investiția de ridică la aproximativ 30 de milioane de lei, iar mare parte din finanțare este asigurată prin PNDL, derulat de Ministerul Dezvoltării, a declarat Adrian Veştea.
Au urmat procedurile pentru proiectarea și construcția fundațiilor, obiectiv pe care asocierea SC CON-A Operations SRL – SC Prinfo SRL s-a realizat în perioada august-noiembrie 2024. Ulterior, constructorul a trecut la realizarea suprastructurii podului și a tuturor lucrărilor necesare funcționalizării acestuia. termenul prevăzut în contractul de execuție.
Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.
Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.
De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:
„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.
La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:
„Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport,partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.
Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.
Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor
Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.
De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.
Trei noduri rutiere
Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș. Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.
Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.
Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.
Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.
„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.
Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit acoperă jumătate din necesarul orașului.
Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte
„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.
Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login