Connect with us

Cotidian

Președinții curților de apel condamnă discursul lui Bolojan împotriva judecătorilor: este bazat „pe manipulare și dezinformare”

Published

on

Președinții curților de apel condamnă ”ferm” discursul public susținut, bazat ”pe manipulare și dezinformare”, îndreptat împotriva judecătorilor, arătând că o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, care ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, a fost înlocuită de un demers ”politicianist, populist și extrem de nociv”.

Potrivit unui comunicat de presă semnat de 16 judecători, președinți ai curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și al Curții Militare de Apel, aceștia atrag atenția asupra consecințelor nocive ale unui astfel de discurs asupra dreptului cetățenilor la un proces echitabil.

„Președinții curților de apel din România atrag atenția asupra faptului că o dezbatere vizând statutului judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent și responsabil, pentru a prezerva independența justiției și, implicit, dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil. Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eșecurile administrative și legislative ale Guvernului și Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiție slabă și dependentă de executiv. O astfel de justiție va fi, în final, incapabilă să protejeze cetățenii contra potențialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile și libertățile fundamentale. Președinții curților de apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare și un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților’, arată sursa citată.

În acest context, sunt prezentate informații despre care președinții curților de apel spun că sunt ‘vădit eronate’.

Vârsta medie de pensionare în magistratură nu este 48 de ani, atrag atenția judecătorii

Ei atrag atenția că vârsta de pensionare medie în magistratură nu este 48 de ani și spun că afirmația făcută în acest sens de către premierul Ilie Bolojan este contrazisă de date obiective.

Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că:

„Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani’. Această afirmație este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcția de președinte interimar al României a semnat 37 de decrete de pensionare pentru judecători, dintre care doar 4 judecători ce aveau vârsta între 48-49 de ani. Cu siguranță 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînțeles ușurința cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmații, preluate și răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistrații depășește 50 de ani – pentru majoritatea -, magistrații fiind eliberați din funcție prin pensionare și la 62 de ani sau chiar la 67 de ani”, se precizează în comunicat.

Conform comunicatului transmis de președinții curților de apel, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.

”Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraților a crescut la 60 de ani: ‘Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării’. Ca atare, vârsta minimă de pensionare crește deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci și cu reprezentanții Comisiei Europene”, se arată în document.

Președinții curților de apel din România subliniază că această lege a fost trecută prin filtrul Curții Constituționale și a fost acceptată de către Comisia Europeană, iar reluarea acestei teme, ”mai ales în cheia politică agresivă și manipulatoare”, are efecte ”dezastruoase” asupra funcționării instanțelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcție a unor judecători cu mare experiență, ‘cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraților’.

Salarizarea magistraților este similară altor categorii bugetare, mai susțin magistrații

”În realitate, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât este auditor de justiție la Institutul național al Magistraturii, crescând apoi după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv, după admiterea la un examen extrem de complex – 11.900 lei, judecător tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător Înalta Curte de Casație și Justiție (vechime minim 18 ani, selecție extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăsește în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat”, se arată în comunicat.

Potrivit aceleiași surse, judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât și al personalului auxiliar, în condițiile unei creșteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilități legislative excesive.

Astfel, datele prezentate arată că încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorii, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casației și Justiției.

Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată și până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operațiuni, iar un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este ”absolut insuficient”, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare, care nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, explică sursa citată.

”Volumul de muncă al unui judecător român depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare. Or, creșterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene. În ceea ce privește condițiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanțe au relevat prezența a numeroși factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni și iritanți ai sistemului respirator, alături de alte condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupațional, volumului mare de muncă, caracterului activității judecătorești și fenomenului de izolare socială inerent funcției”, spun președinții curților de apel.

De asemenea, ei punctează că încrederea în justiție nu este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.

”Una din cele mai des rostogolite afirmații false se referă la încrederea în justiție, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale. Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepția asupra independenței justiției era bună și foarte bună pentru 52% din populația generală și pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite și a campaniei publice îndreptate împotriva magistraților, la 44% pentru populația generală și 51% pentru companii, rămânând, chiar și în aceste condiții, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferența politicului și a guvernului în justiție este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru”, se mai arată în comunicatul de presă.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Trending