Connect with us

Investitii

Decizia Consiliului Județean Brașov: „Continuăm noi lucrările la aeroport, apoi mai vedem”

Published

on

Consiliul Județean Brașov și-a asumat marți, în mod oficial, finalizarea aeroportului prin forțe proprii, aleșii votând o hotărâre cu două articole în care se arată că „se aprobă finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”.

Mai exact, conform acestui act normativ, operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1) sau această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3).

Proiectul a fost aprobat de 29 dintre cei 31 de consilieri prezenți la ședință. Ceilalți doi, respectiv Ionel Spinean și Nicolae Postolache (ambii de la PER), s-au abținut.

Tot marți a fost aprobată și o hotărâre privind contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane de lei (aproximativ 33,69 milioane de euro) urmează a fi alocată pentru lucrările la aeroport. Sumei de 155 milioane lei i se adaugă cele aproximativ 4,86 milioane de euro din împrumutul CEC Bank contractat în urmă cu mai mulți ani, astfel că, pentru aeroport ar fi disponibilă suma de 38,55 milioane de euro. 

 

 

Cât costă, de fapt, aeroportul și cât își poate permite Consiliul Județean?

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, pentru a se finaliza lucrările la aeroport ar fi nevoie de suma totală de aproximativ 57,5 milioane euro (conform studiul de fezabilitate aprobat în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 6 decembrie 2016), astfel că administrația județeană va trebui să mai găsească încă 18,45 milioane de euro.

Acest efort financiar al Consiliului Județean este, însă, unul optimist, pentru că potrivit studiului de fundamentare, realizat de Reliance Travel & Consulting și ONV LAW „valoarea totală a investițiilor pentru Etapa III (până la darea în folosință a aeroportului) se ridica la aproximativ 65,4 milioane  euro (inclusiv TVA), compusă din suma de 57,5 milioane euro prevăzută în studiul de fezabilitate pentru Etapa III (IPTANA SA) plus 7,9 milioane euro, valoarea unor investiții obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse în studiul de fezabilitate menționat”.

Practic, luând în calcul cele menționate în studiul de fundamentare, pe lângă cei 38,55 milioane euro din credite, Consiliul Județean va mai trebui să facă rost de 32,22 milioane de euro (aproximativ 147,2 milioane de lei), iar probabilitatea ca această sumă să fie obținută tot dintr-un credit este destul de mică, având în vedere că în eventualitatea obținerii împrumutului de 200 de milioane de lei, Consiliul Județean se va apropia de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege.

Calculele s-ar putea complica dacă administrația județeană nu va reuși să identifice un concesionar care să investească în dezvoltarea aeroportului, pentru că în acest caz, Consiliul Județean va trebui să investească și în extinderea aeroportului.

Președintele Adrian Veștea, acuzat că sacrifică județul

Discuțiile din Consiliul Județean Brașov privind aeroportul și împrumutul de 200 de milioane de lei au fost destul de aprinse tocmai din cauza dorintei CJ de face pe forte proprii investitia. Radu Mitric (PSD) și Ionel Spinean (PER) au afirmat că Județul Brașov nu are forța financiară de a finaliza aeroportul prin forțe proprii. De altfel, ambii au insistat ca administrația județeană să se asocieze cu Municipiul Brașov și cu alte unități teritorial administrative (Primăria Ghimbav sau Consiliul Județean Covasna fiind două dintre propunerile lor).  

O astfel de variantă ar lua foarte mult timp, a declarat Adrian Veștea: „A fost pusă problema asocierii. Acest lucru s-ar putea face prin înființarea unei societăți pe acțiuni. Când aloci bani de la bugetul local pentru o astfel de societate se consideră că ar fi ajutor de stat. Consiliul Concurenței ne-a spus că am intra în competiție cu alte entități similare, unele private. De asemenea, pentru o astfel de variantă trebuie să obținem aviz de la Comisia Europeană, iar demersurile ar putea dura doi ani”.

„O soluţie ar fi asocierea cu Municipiul Braşov, despre care domnul preşedinte spunea că necesită un timp îndelungat. Mă iertaţi, dar eu îl contrazic: în Grecia au fost realizate aeroporturi similare, pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul ca două sau mai multe unităţi teritorial-administrative să realizeze investiţia. Această variantă nu trebuie exclusă, mai ales că Municipiul Braşov are suficienţi bani, mai ales că are un excedent de peste 110 milioane de lei, din anul 2017. Au constituit o comisie la nivelul Municipiului Braşov, condusă chiar de preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică. Nu s-a dorit această asociere. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că trebuie să eliminăm orgoliile, dar se pare că tocmai dumnealui nu face acest lucru. Cealaltă variantă era o concesiune, prin care investitori privaţi suportau lucrările.  Ei puteau face un aeroport mai mare, iar Consiliul Judeţean nu avea nici o obligaţie. Banii investiţi până acum puteau fi folosiţi pentru a deveni asociat în acest proiect. Nu se putea problema pierderilor. În schimb, dacă se va ocupa administraţia judeţeană de operare, va trebui să acopere pierderile din primii ani. De asemenea, creditul pe care va dori să în contracteze preşedintele Consiliului Judeţean va avea o perioadă de graţie de 3 ani, şi va trebui plătit în următoarele mandate (după anul 2020, când vor fi alegerile locale – n.r.). Va urma o perioadă în care judeţul nu se va mai putea împrumuta, nu va mai putea face investiţii în drumuri sau alte proiecte importante. Concesiunea sau asocierea cu Municipiul Braşov reduceau presiunea asupra judeţului Braşov”, a declarat Ionel Spinean. 

„Toți vrem ca aeroportul să se termine cât mai repede. Propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Brașov cu alte unități teritorial-administrative, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Brașov cred că e cel mai important partener pentru acest proiect”, a spus și Radu Mitric. De altfel, Mitric a vorbit despre aeroport și înaintea ședinței de plen, în timpul unei conferințe de presă: „Trebuie să luăm în calcul că la CJ alocăm bani pentru întreg județul. Riscăm să ne ducem, financiar, în cap, cu această investiție, prin concentrarea pe acest împrumut. Vom vota pentru orice finanțare a aeroportului, pentru că ne dorim foarte tare acest obiectiv. Atragem însă atenția că este important să fie continuată discuția cu primarul Brașovului. Ar fi păcat să avem un județ cu două viteze, neglijând investiții în periferia lui, pentru că dirijăm majoritatea banilor într-un obiectiv pe care l-am putea face în comun cu alții”.

Pe de altă parte, după ședința Consiliului Județean, Adrian Veștea a afirmat că va încerca să atragă și Municipiul Brașov în proiect: „Noi am considerat că este important ca această iniţiativă de a face procedurile de achiziţie, fiindcă sunt foarte greoaie dar, în paralel ne vom preocupa ca atât Municipiul Braşov cât şi alte entităţi care-şi doresc, să facem o notificare comună, pe care să o înaintăm Comisiei Europene, care să ne-o aprobe”.

Investitii

Muncitorii de la Construcții Erbașu SA profită de orice fereastră de vreme bună. Lucrările la drumul „Valea Doftanei” continuă și iarna

Published

on

Reabilitarea DJ 102I Valea Doftanei – Brădet merge mai departe. Deși oficial nu a început sezonul construcțiilor, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, anunțat că imediat ce condițiile meteorologice au fost prielnice, antreprenorul a trimis echipele pe șantier.

Acesta a precizat că în prezent, lucrările la structura rutieră se concentrează pe partea de consolidare cu ziduri de sprijin și piloți forați. De asemenea, se lucrează la refacerea podețelor de pe traseul drumului interjudețean care pe teritoriul administrativ al județului Brașov are o lungime de 12,43 km.

„Ținem în permanență legătura cu Compania Națională de Investiții, cu firma Construcții Erbașu SA, cu ocoalele silvice și cu autoritățile locale, astfel încât să rezolvăm orice potențială problemă din sfera noastră de competențe și să ne asigurăm că lucrările avansează cât mai bine”, a declarat Veștea.

Valoarea totală actualizată a investiției care va transforma un drum forestier și de pământ într-o șosea modernă, capabilă să preia o parte din fluxul turistic uriaș dintre județele Prahova și Brașov este de 431.496.876,97 lei. Amplasamentul a fost predat către constructor în vara anului trecut, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de trei luni.

Continue Reading

Investitii

FOTE 2027. În Poiana Brașov se schiază pe „zăpadă potabilă”. Instalațiile de producere a zăpezii artificiale folosesc apa din rețeaua publică a orașului

Published

on

Amenajată în urmă cu mai bine de 10 ani, acumularea Ruia din Poiana Brașov este principala sursă de zăpadă pentru pârtiile de pe domeniul schiabil. În lipsa ninsorilor abundente, este produsă zăpadă artificială, tunurile de zăpadă și lănciile fiind alimentate din lacul de acumulare. De-a lungul anilor, autoritățile locale brașovene au evitat să spună clar care este sursa de alimentare a acestui lac. Reprezentanții municipalității au vorbit de-a lungul vremii de captarea unor izvoare și au dat de înțeles că necesarul de apă ar mai fi completat cu apă din rețeaua publică.


Însă, recent, primarul Brașovului, George Scripcaru, a confirmat că, în fapt, apa din lacul respectiv provine din rețeaua publică.


„În prezent, noi pompăm apă pentru lacul din munte din oraș, pe rețea. Sunt cheltuieli foarte mari. Pompăm apă din rețeaua publică a orașului, pe care o plătim. Este apă prelucrată, pentru că apa care ajunge la tunurile de zăpadă, dacă are impurități crează probleme și acestea nu mai sunt eficiente. Nu este apă industrială, este apă pe care o consumăm la chiuvetă. Este apă de băut și are un alt cost”, a declarat Scripcaru.


Problema alimentării acestui lac nu ține numai de costuri, ci și de disponibilul de apă, care este tot mai puțină.


Municipiul Brașov și localitățile din zona metropolitană, deservite de Compania Apa Brașov, sunt alimentate din acumularea Tărlung, iar în ultimii ani au fost probleme cu acest lac. De exemplu, în anul 2024, din cauza secetei prelungite, apa din această acumulare abia a ajuns pentru alimentarea localităților deservite de operatorul regional de apă.

Soluția Primăriei Brașov: încă un lac, alimentat din izvoare

Pentru a rezolva problema apei pentru domeniul schiabil, Primăria Brașov a anunțat că are în plan amenajarea unui al doilea lac de acumulare, proiectul fiind inclus în planul de investiții pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2027, ediția de iarnă.

„Sunt sporturi care sunt în spații închise, unde ai la îndemână o tehnologie care te ajută. Sunt și competițiile în aer liber, care depind foarte mult de condițiile meteo, temperaturi și dacă nu au echipamente și resurse, devine puțin mai complicat. De aceea, pe lângă dotările și echipamentele pe care le vom achiziționa pentru FOTE 2027, am studiat și am accesat consultanță de specialitate cu cei care au elaborat documentația pentru domeniul schiabil din Poiana Brașov și am identificat o sursă care ne dă posibilitatea să luăm în calcul construirea unui al doilea lac, în munte, în Poiana Brașov, pentru a avea resursă în plus, pentru orice eventualitate. Chiar și în afara competiției, este foarte utilă și necesară”, a declarat primarul Brașovului.

Edilul a precizat că pentru noul lac a fost identificat un amplasament, unde este sursă de izvoare permanente, ce pot reprezenta o soluție.

„Trebuie să luăm în calcul faptul că această investiție trebuie realizată în acest an. Este un lucru care se adaugă la ceea ce avem. Am elaborat documentațiile de urbanism, suntem în regulă, nu trebuie să scoatem nimic din fond forestier, iar asta ne ajută foarte tare. O să încercăm să includem în structura de finanțare și această investiție”, a continuat edilul.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 17 – 27 februarie, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc. În Poiana Brașov sunt programate probele de schi alpin și schi-alpinism.

Continue Reading

Investitii

Fundația Metropolis: „Suntem cu jumătate de milion, minim, pregătiți”. Spitalele din Brașov nu par interesate să beneficieze de o investiție din donații

Published

on

După ce s-a retras din proiectul de reabilitare a Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, având în vedere că administrația județeană brașoveană a promis o investiție mult mai amplă, Fundația Metropolis a anunțat că va aloca banii pentru un alt proiect în județul Brașov. După aproape 10 zile de la anunțul făcut de președintele fundației, Codin Maticiuc, nu a fost anunțată nicio investiție în infrastructura sanitară brașoveană finanțată din cei 560.000 de euro, strânși din donații.

Pentru a stabili investiția care ar urma să beneficieze de finanțare din banii strânși de fundație, președintele acesteia, Codin Maticiuc, a declarat în 3 februarie că va avea discuții cu donatorii, dar și cu managerii de spitale.

„Încă nu avem cereri. Am anunțat în Brașov, am dat sfoară în țară. Presa a preluat acest apel, donatorii au anunțat peste tot că suntem cu jumătate de milion (de euro – n.red.), minim, pregătiți și ne putem duce către un milion de euro. Încă nu au apărut pretendenți. Manageri de spitale nu și-au exprimat intenția să atragă acești bani către spitalul lor”, a transmis Maticiuc pe rețelele de socializare.

Există și o excepție: managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov

Pe lista managerilor care nu și-au exprimat intenția de a atrage banii din donațiile Fundației Metropolis nu se regăsește cel al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, acesta afirmând chiar în 3 februarie că vrea să mențină deschisă comunicarea cu Fundația Metropolis.

„Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a sunat după întâlnirea noastră (din 3 februarie, în fața clădirii în care funcționează secția de Oncologie – n.red). Mi-a spus că mai are și alte secții care necesită investiții. Rămânem în discuții cu Spitalul Județean, dar aștept și alte spitale. Haideți să vedem ce spun și alți manageri. Brașovul chiar nu are nevoie de jumătate de milion de euro în sistemul sanitar?”, a mai spus Maticiuc.

Pe termen lung: Consolidare și modernizare

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu (în care funcționează secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov) anunțat de Consiliul Județean Brașov prevede lucrări de consolidare și modernizare a imobilului. Valoarea investiției este estimată la 62 milioane de lei, iar pentru finanțarea lucrărilor, administrația județeană brașoveană a anunțat că va solicita bani europeni.

Pe termen scurt: Renovare făcută de angajații spitalului

Însă, până la obținerea finanțării europene, obținerea avizelor și acordurilor, organizarea licitațiilor și realizarea lucrărilor, la secția de Oncologie se vor face lucrări minore, cu ajutorul angajaților spitalului. Astfel, conducerea unității a anunțat că a început renovarea a două saloane și a două grupuri sanitare, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 4 – 6 săptămâni.

Unii medici – pesimiști, președintele Metropolis – optimist

Retragerea Fundației Metropolis din proiectul de reabilitare a Oncologiei și promisiunea Consiliului Județean Brașov că la imobil se vor realiza ample lucrări de consolidare și modernizare nu au fost privite cu ochi buni de unii dintre medici. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mariana Sporiș, medic şef secție clinică Oncologie medicală, și-a dat demisia ca urmare a pierderii încrederii în rezolvarea rapidă şi certă a renovării secției clinice Oncologie medicală ulterior retragerii Fundației Metropolis din relația de parteneriat cu SCJBv”.

În schimb, Codin Maticiuc este mult mai optimist.

„Doctorii și-au pierdut răbdarea, doctorii și-au pierdut speranța că această secție va mai fi renovată. Eu nu. Încă am încredere în Consiliul Județean Brașov”.

La etajul în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.

Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.

Continue Reading

Trending