Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat, luni seară, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de mo1dificare a Codului de procedură penală a fost adoptat cu 175 de voturi „pentru”, 78 „împotrivă” şi o abţinere. Între cei care au votat pentru modificarea Codului de procedură penală se află șase deputați de Brașov: Izabella Ambrus (UDMR), Remus Borza (independent, fost ALDE), Roxana Mînzatu (PSD), Viorel Chiriac (PSD), Mihai Mohaci (PSD) și Mihai Popa (PSD).

Actul normativ a fost adoptat pe repede-înainte, lucru sesizat și de opoziție. Raportul comisiei pe acest proiect de lege a fost urcat pe site-ul Camerei Deputaților în jurul orei 18.00, iar puțin după 18.15 a dezbaterea pe amendamente. „Care este diferenţa dacă se votează acum sau miercuri? (…) Programul de guvernare al PSD este un paradis penal. O persoană s-a cocoţat în fruntea partidului şi dă ordine ca Ceauşescu. Este o lege care ne va crea o nesiguranţă de a merge pe stradă ziua în amiaza mare”, a spus deputatul USR Stelian Ion, citat de news.ro, opoziţia cerând fără succes amânarea vorului final pentru miercuri.

Deși opoziția a sesizat timpul scurt de parcurgere al raportului, care are în jur de 300 de pagini, acest lucru nu a contat în desfășurarea votului.  Şedinţa de plen a avut loc luni seara, târziu, în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, omul propus de preşedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informaţii Externe. Votul s-a desfașurat în ciuda faptului că au existat voci care au cerut amânarea lui.  

Ce modificări vor fi aduse Codului de Procedură Penală

Proiectul a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea comisiei conduse de Florin Iordache (PSD). Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză.

De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă „dovezi sau indicii temeinice“.  În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ. „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul. 

Potrivit unui amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. 

„În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale. 

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind „cazurile de revizuire“ şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului „Referendumul“, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală. 

Parlamentarii Opoziției anunță că vor contesta la CCR actul normativ, care este „o dedicație“ pentru Liviu Dragnea, Tăriceanu și alți lideri politici aflați în diferite stadii ale unor procese penale.

„Liviu Dragnea tocmai şi-a asigurat premisele pentru a-şi anula un proces, Tăriceanu şi-a asigurat premisele pentru a scăpa de acuzaţii. Astăzi, România a devenit un rai al infractorilor”, a declarat luni seara, după vot, liderul USR, Dan Barna.

„PNL va contesta la CCR această greşeală, această eroare pe care dumneavoastră o faceţi pentru România şi pentru românii pe care ar fi trebuit să îi reprezentaţi (…) Pe ultima sută de metri aţi introdus o serie de amendamente la propriile articole pe care la Senat le-aţi votat într-o anumită formă. Şi ce ne propuneţi dumneavoastră astăzi aici, pentru că puteţi? Ne propuneţi aşa – revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluţionarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces. Cu alte cuvinte, dacă există o decizie definitivă şi judecătorul a fost promovat sau s-a pensionat, aşa cum pe legile Justiţiei aţi încurajat prin condiţii favorabile foarte mulţi judecători, se revizuiesc decizii definitive. O fi domnul Dragnea în această situaţie? Nu ştiu. Răspundeţi dumneavoastră“, a spus  deputatul PNL, Raluca Turcan, citată de news.ro. 

Legea va fi atacată la CCR şi de către USR, a anunţat, la rândul său, Dan Barna, liderul USR. „România devine un stat al infractorilor, un stat în care furtul şi evaziunea fiscală sunt încurajate prin politica oficială penală a statului român. Dacă furi bani publici sau orice fel de bani şi faci evaziune fiscală şi spălare de bani nu mai poţi fi arestat preventiv. În momentul în care autorităţile observă lucrul acesta, eşti liber să pleci în Costa Rica. Tot prin politica penală adoptată astăzi de această majoritate condusă de Liviu Dragnea, infractorii, fie ei violatori, criminali sau hoţi, chiar dacă sunt prinşi de cetăţeni prin  telefoane mobile, pot scăpa liniştiţi dacă nu există alte probe – şi deseori nu există alte probe decât filmarea, dar aceste filmări nu mai sunt valabile în România, un adevărat rai pentru infractori. În egală măsură, un lucru la fel de grav, o prevedere aberantă, femeile violate, agresate, trebuie să dea declaraţii privindu-i în ochi pe agresori, pe violatori. Practic, criminalii stau la masă şi îşi privesc victimele în ochi”, a declarat luni seară Dan Barna, citat de news.ro.