Ramai la curent!

Politica

Criză administrativă în comuna Augustin. Fără primar, fără viceprimar, în curând și fără Consiliu Local

Publicat

in

Comuna Augustin din județul Brașov a rămas fără primar, fără viceprimar și, mai nou, și Consșiliul Local este „pe făraș“, la un pas de dizolvare, după ce, din 11 aleși, în funcție au mai rămas doar 5, ceilalți dându-și demisia. 

Deocmadată, toate atribuțiile la Augustin au fost asumate de secretarul comunei. 

Am venit să analizăm cum poate funcţiona localitatea din punct de vedere al legalităţii.  La acest moment, localitatea nu este condusă, toate atribuţiile fiind preluate de către secretarul comunei Augustin, neexistând primar, nici viceprimar, iar patru consilieri şi-au dat demisia. Acum este haos la Augustin. Din punctul  meu de vedere, este o laşitate şi o nepăsare totală să-ţi dai demisia pur şi simplu şi să arunci localitatea  în haos, fără să ţii cont de interesele oamenilor sau de faptul că sînt proiecte cu finanţare europeană care se vor bloca, deşi de rezultatul respectivelor proiecte ar trebui să se bucure toată comunitatea. Aş vrea ca toţi cei implicaţi să înceteze cu orgoliile personale, care-i afectează pe locuitorii comunei Augustin”, a declarat prefectul Rasaliu, după o vizită efectuată luni la Augustin.

Ce se poate întâmpla mai departe la Augustin, din punct de vedre al administrației locale

Instituția Prefectului a transmis un comunicat de presă luni, prin care preciza că „deocamdată, în cazul de la Augustin, nu sunt întrunite condiţiile art. 55, al.1, lit.c, din Legea administraţiei publice locale, cu referire la dizolvarea Consiliului Local“.

Totuși, articolul la care face referire Instituția Prefectului prevede că Consiliul Local se poate dizolva „în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi”.

Aceasta este situația de fapt la Augustin, unde din cei 11 consilieri locali, au mai rămas doar cei cinci din grupul PSD, iar pentru a funcționa, deliberativul local are nevoie de minim 7 consilieri (jumătate plus unui înseamnă 6,5).

În schimb, prefectul le-am mai dat o șansă aleșilor de la Augustin. „Le-am dat un termen de gândire de trei zile. Dacă nu se răzgândesc, secretarul localității face nota de constatare privind această situație. Apoi va fi sesizată instanța de contencios administrative care se va pronunța în ceea ce privește întrunirea condițiilor de dizolvare a Consiliului Local“, a explicat prefectul Marian Rasaliu.

Între timp, Prefectul Marian Rasaliu a anunțat că grupul de cinci consilieri PSD Augustin a iniţiat o convocare a Consiliului Local în următoarele zile, în baza prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale (potrivit căreia o treime din numărul consilierilor locali poate solicita convocarea Consiliului Local în şedinţă extraordinară), pe ordinea de zi fiind alegerea viceprimarului localităţii Augustin.

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Trending