Connect with us

Cotidian

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgărașului, propusă pentru a deveni monument în patrimoniul mondial UNESCO

Published

on

Fosta închisoare comunistă din Cetatea Făgăraşului a fost inclusă pe lista indicativă a monumetelor propuse a intra în patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a publicat proiectul de hotarâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecţiei şi monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi în Lista indicativă a României pentru includerea unor monumente în Lista Patrimoniului Mondial şi a zonelor lor de protecţie.
 


Alături de Cetatea Făgăraş se află alte 17 monumente din România – situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste sau cule din Oltenia. Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului, spre dezbatere, iar propunerile şi observaţiile referitoare la această listă pot fi trimise până la 1 iulie 2019.
 

Practic, pe lângă fostul penitenciar comunist din Cetatea Făgărașului, pentru Lista de monumente culturale UNESCO sunt propuse și închisorile similare de la Râmnicu Vâlcea, Sightul Marmației și Pitești 

 
După al Doilea Război Mondial, Cetatea Făgăraşului a trecut probabil, cea mai sumbră perioadă din istoria sa, rămânând în istorie ca una dintre cele mai temute penitenciare, în perioada comunistă. Astfel, începând cu 1948, cetatea va fi transformată în închisoare politică comunistă, până în 1962. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi chiar moartea, numeroşi deţinuţi ai cetăţii murind aici, măcinați fizic și psihic de tortură. Potrivit istoricilor, între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic, însă cifra exactă nu se ştie nici acum, la fel cum nu se ştie nici câţi dintre aceştia şi-au găsit sfârşitul aici, pentru că ei erau îngropaţi de ascuns, fie în gropi comune, fie în alte locuri nemarcate. 
 
După 1962, cetatea va fi restaurată şi între zidurile ei vor lua fiinţă Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca Municipală a oraşului, instituţii ce funcţionează şi astăzi în aceleaşi spaţii.
 


 
Lista indicativă pentru 2019, a monumentelor propuse de Ministerul Culturii pentru a intra în patrimoniul UNESCO cuprinde următoarele 18 situri din România: 

1. Ansamblul monumental din Târgu Jiu (judeţul Gorj); 
2. Ansamblul rupestru de la Basarabi (judeţul Constanţa);
3. Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe (judeţul Sibiu);
4. Satele istorice Hollókő (Ungaria) şi Râmetea (judeţul Alba) şi împrejurimile lor;
5. Peisajul cultural minier Roşia Montană (judeţul Alba); 
6. Bisericile postbizantine din Curtea de Argeş (judeţul Argeş);

7. Bisericile cneziale din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara): Biserica Sf. Nicolae din  Densuş, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Biserica cnezilor Cândea – azi Biserica Reformată – Calvină din Sântămaria Orlea, Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov şi Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada;



8. Restaurări ale arhitectului André Lecomte De Noüy: Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica Episcopală Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Argeşului (judeţul Argeş);

9. Culele din Oltenia: Cula Greceanu din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea(, Cula Duca din satul Măldăreşti (judeţul Vâlcea), Cula Cornoiu din oraşul Bumbeşti-Jiu (judeţul Gorj), Cula Crăsnaru din satul Groşerea, (judeţul Gorj), Cula Cioabă – Chintescu din satul Şiacu (judeţul Gorj), Cula Izvoranu – Geblescu din satul Brabova (judeţul Dolj);

10. Peisajul cultural monahal Vânători – Neamţ (judeţul Neamţ); 
11. Cetatea Alba Carolina (judeţul Alba); 
12. Frontierele Imperiului Roman – Limes. Două dintre situri, se află în judeţul Hunedoara, la Micia (Mintia), în vecinătatea municipiului Deva şi la Cigmău (lângă oraşul Geoagiu);

13. Cetatea Histria (judeţul Constanţa);

14. Fostele închisori comuniste: fostul penitenciar Jilava (judeţul Ilfov), fostul penitenciar Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), fostul penitenciar de la Piteşti (judeţul Argeş), fostul penitenciar de la Făgăraş (judeţul Braşov), fostul penitenciar de la Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş);

15. Peisajul cultural industrial forestier Vaser / Novăţ (judeţul Maramureş);

16. Situri ale memoriei Primului Război Mondial: Mausoleul de la Mărăşeşti, Mausoleul de la Mărăşti, Mausoleul de la Soveja şi Mausoleul de la Focşani (toate în judeţul Focşani);

17. Peştera Coliboaia – artă preistorică (judeţul Bihor);
18. Complexul cultural Pre-Ariuşd-Cucuteni – Trypila (transnaţional).

În prezent, România are 6 situri culturale pe Lista UNESCO:

1. Satele cu biserici fortificate din Transilvania: Biertan (judeţul Sibiu), Prejmer (jueţul Braşov), Viscri (judeţul Braşov), Dârjiu (judeţul Harghita), Saschiz (judeţul Mureş), Câlnic (judeţul Alba) şi Valea Viilor (judeţul Sibiu);

2. Mănăstirea Horezu (judeţul Vâlcea);

3. Bisericile din Moldova (judeţul Suceava): Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe a Mănăstirii Humor, Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica Sf. Cruce din satul Pătrăuţi, Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Probota, Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ, Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa;

4. Centrul Istoric Sighişoara (judeţul Mureş);

5. Biserici de lemn din Maramureş: Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din satul Bârsana, Biserica Sf. Nicolae din satul Budeşti, Biserica Sf. Paraschiva din satul Deseşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului din satul Ieud, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Plopiş, Biserica Sf. Paraschiva din satul Poienile Izei, Biserica Sf. Arhangheli din satul Rogoz, Biserica Sf. Arhangheli din satul Şurdeşti.

6. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa (judeţul Hunedoara) şi Căpâlna (judeţul Alba).

 
 
 
 

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Cotidian

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”

Published

on

By


Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.

„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.

„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.

Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.

Continue Reading

Trending

Brasov Metropolitan All rights reserved