Ramai la curent!

Politica

Aristotel Căncescu și-a găsit un nou partid gazdă care să îi susțină candidatura la Consiliul Județean Brașov  

Publicat

in

După ce a plecat din PNL și a tatonat terenul pe la mai multe partide sau platforme politice, fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, s-a înregimentat în rândurile ecologiștilor. Anunțul oficial l-a făcut sâmbătă, într-o conferință de presă, când a anunțat și că va fi propunerea PER pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. La conferință a fost prezent și Sebastian Grapă, un alt fost liberal din „vechea gardă”, trecut și el pe la mai multe partide, de la PRM la PSD, PNL sau UNPR. 

În timpul discursului prin care și-a anunțat noul partid, Aristotel Căncescu a amintit că în 2020 se împlinesc  30 de ani de când este în „prima linie a politicii românești” și a spus că, probabil, PER va fi ultima lui aventură politică.  De altfel, și când era președinte al Consiliului Județean Brașov și al PNL Brașov, cel puțin spre finalul acelei „aventuri politice”, Aristotel Căncescu anunța frecvent „se retrage” și că va preda ștafeta celor ai tineri.  

Cum  a devenit Căncescu „verde”

Totodată, Căncescu și-a „redescoperit” preocuparea pentru protecția mediului. „Până în anul 1991 eram unul dintre oamenii care nu dădeam mare importanță acestei doctrine și protecției mediului în general. În anul 1991 a venit în România un renumit oceanograf, Jaques-Yves Cousteau, pentru a face niște studii în Marea Neagră. A avut o întâlnire cu premierul de atunci, Petre Roman, iar eu am vrut să fiu prezent la această întâlnire. Am plecat de acolo cutremurat. Prognoza lui era că dacă nu se va face absolut nimic în România, Marea Neagră riscă să devină o mare moartă. S-au făcut multe de atunci, iar Marea Neagră nu este o  moartă. Inclusiv la nivelul județului Brașov am muncit mult. Toate apele din județ erau poluate. Acum, apele din județul Brașov sunt curate, avem stații de epurare. Pentru asta am făcut un efort care a însemnat un sfert de miliard de euro, bani proveniți, în mare parte, din surse europene (…) În anul 2005 am organizat un seminar la care au participat doi foști președinți ai României, Ion Iliescu și Emil Constantinescu pe tema protecției mediului, iar atunci am spus că «dacă aș mai fi o dată în Parlament, cred că aceasta ar fi principala mea preocupare». Atunci, m-am cutremurat pentru a doua oară, pentru că a fost prezentat în premieră un film documentar  care a prezentat care sunt pericolele care pândesc omenirea”, a povestit noul candidat PER pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. 

„E obligatoriu ca acest partid să intre în Parlamentul României”

În ceea ce privește proiectul PER, el a spus că, pentru a crește, „va trebui foarte mult să îi convingem pe oameni. O să fac tot ce se poate ca și Partidul Ecologist Român să devină o organizație cât mai puternică. Nu este ușor (…) Principalul nostru obiectiv este să constituim structuri la nivelul județului, să câștigăm simpatia cât mai multor oameni, iar acest lucru îl putem face și cu această doctrină. În Europa, verzii reprezintă un curent puternic. Sunt țări în care verzii sunt la guvernare de 30 – 40 de ani, iar un exemplu în acest sens este Danemarca. Eu zic că e obligatoriu ca acest partid să intre în Parlamentul României și o va face dacă îi va convinge pe cetățeni că protecția mediului este o chestiune vitală, de care depinde soarta noastră și a copiilor noștri”.

De asemenea, el le-a   transmis și un mesaj celor politicienilor brașoveni din alte partide: „Fie că sunt competitori, adversari sau prieteni, vreau să le transmit că o să îmi iau foarte în serios rolul de candidat și voi face tot ce se poate pentru a câștiga Consiliul Județean și pentru a scoate un număr cât mai mare de consilieri, dar și pentru a face cunoscută doctrina ecologistă”.

Căncescu a reamintit de „marea vânătoare”

Aristotel Căncescu nu a ratat ocazia de a vorbi despre „vânătoarea” din perioada 2014 – 2016: „Legătura mea cu politica s-a rupt în anul 2014 și nu din cauza partidului sau a alegătorilor, ci din cauza unei instituții care a reușit în acel an să scoată din viața politică  38 din 41 de primari ai municipiilor reședință de județ, adică peste 90 %, și tot atâția președinți de consilii județene. A fost vânătoare. Una este să prinzi un om că greșește, una este să îl prinzi cu un om cu mită, alta este să faci tot felul de speculații. Sunt și aici în sală tot felul de colegi pentru care am fost acuzat și eu, dar și ei, că suntem prieteni… Dacă faci dosare pe prieteni și nu le faci pe probe, nu vei ajunge nicăieri”.  

PER Brașov este acum „în insolvență”, iar mulți membri încearcă să se „lipească” de alte proiecte politice.  Astfel, după ce a obținut un scor record la alegerile locale din anul 2016, au apărut și problemele. La momentul respectiv,    PER Brașov nu a reușit să gestioneze postura de arbitru în Consiliul Județean Brașov, iar partidul s-a „scindat” în două. De atunci, nici o tentativă de revigorare a PER nu a mai reușit.

Politica

Demisie în direct, în plenul Consiliului Local Făgăraș. Președintele PNL Făgăraș și-a depus mandatul, în semn de protest

Publicat

in

Ședința extraordinară a Consiliului Local de marți, în care a fost aprobat bugetul local al municipiului, a fost una destul de tensionată. Imediat după ce a fost făcută prezența, primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, a declarat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele din TVA, Făgărașul a primit mai puțini bani.

„Anul trecut, din banii cuveniți, ni s-au luat aproape 2,5 milioane de euro. Anul acesta, mai mult decât cele 6 milioane discutate în comisii (nu a precizat dacă este vorba de lei sau de euro – n.red), ni s-au luat aproximativ două milioane de euro. Cum să echilibrezi un buget, față de anul 2024, când ai un minus de 4,5 milioane de euro, bani care ni se cuveneau? Acești bani sunt plătiți de fiecare dintre dumneavoastră către Trezoreria statului, iar o cotă de 63% din impozitul pe venit ar fi trebuit să vină la bugetul local”, a declarat Sucaciu, care a menționat că vinivat pentru această situație este premierul Ilie Bolojan.

Consilierul demisionar nu și-a asumat bugetul local pe anul 2026

După această intervenție a luat cuvântul consilierul local Cristian Urs, care este și președinte al PNL Făgăraș, a solicitat să ia cuvântul.

Alesul a menținat că bugetul propus de primar „rostogolește datorii” și nu există susținere financairă pentru cheltuielile propuse.   

„Am asistat la ședința comisiilor de specialitate și am avut câteva amendamente ce vizau lucrări neterminate, pentru care nu există finanțări. De asemena, am ridiat problema datoriilor acumulate în ultimii zece ani, pe care actuala administrație nu și le asumă. Responsabilitatea este a fiecăruia dintre consilierii locali și trebuie să votați fără niciun fel de întrebare. Eu nu îmi asum acest buget, părăsesc această sală și vă rog să luați act de demisia mea din Consiliul Local. Vă urez succes”, a declarat Urs.

Conform notificării de demisie ce a fost depusă la registratură, renunțarea la mandat și-a produs efectul începând cu data de 19 mai 2026, ora 15.20.  

Citește mai departe

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Trending