Connect with us

Stiri Brasov

FOTO. O elevă de la Liceul de Arte Plastice din Braşov, câştigătoarea primei ediţii a Olimpiadei Naţionale de Benzi Desenate. Alţi doi braşoveni au fost pe podium

Published

on

Elevi de toate vârstele, din toate colțurile țării s-au înscris, prin bibliotecile comunale, orășenești, județene și școlare, la prima ediție a Olimpiadei de Benzi Desenate. Sute de benzi desenate s-au înscris în concurs, zeci de planșe au ajuns în finală, povești inspirate de tema concursului: 100 de ani de la prima prezentare oficială a drapelului olimpic. 

Jurizarea s-a realizat pe grupe de vârstă, luându-se în considerație fiecare clasă școlară (de la clasa a I-a până la clasa a XII-a). De asemenea juriul a considerat că este corect ca jurizarea lucrărilor participante de la școlile și liceele de artă să se facă separat. Astfel s-au ales câștigătorii, cei care urcă (metaforic) pe podiumul de premiere. Alegerea nu a fost una ușoară, dar în opinia juriului și a organizatorilor Olimpiadei BD ediția I, toți elevii sunt câștigători. Drept urmare, toți cei care au trimis lucrări în concurs și nu au ajuns pe podiumul de premiere sau în lista mențiunilor, primesc diplome de participare, spun organizatorii. 

Elevi de la școlile si liceele din Brașov au urcat pe podiumul de premiere al primei ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate, astfel: 

Locul 1 (categoria clasa a XII-a) MUSEA ELENA TEODORA, Liceul vocațional de arte plastice H. Mattis – Teutsch, Brașov. 
Locul 3 (categoria clasa a XI-a) CIOCIU KARINA MARIA, clasa a XI-a, Colegiul de științe Gr. Antipa, Brașov 
Locul 3 (categoria clasa a VI-a) IOANA BOTEA ILIE, Șc. D. Coresi, Brașov

„Fiecare vârstă adaugă un pic la experiență și consider că, lucrările copiilor care participă la acest concurs, trebuie valorizate în funcție de vârstă. Nu poți să pui alături un elev de clasa a XII-a, care are multă experiență de viață și de desen, cu un copil de clasa a I-a sau a IV-a. Considerând că, reperul de vârstă aparține aceleiași categorii, atunci se pot vedea clar cei care sunt mai buni și cei care sunt mai puțin buni. De aceea, după părerea mea, criteriile de evaluare ale unei asemenea olimpiade trebuie statuate în funcție de vârstă. Mi-a plăcut foarte mult spontaneitatea celor de la clasa a II-a, a III-a. Se vede această bucurie a copilăriei, această imaginație care nu este grevată de tot felul de alte criterii. Atunci este acea spontaneitate care cucerește. Am văzut și desene mai elaborate ale copiilor mai mari, se vede că au trecut printr-o anumită experiență, au câștigat mai multe repere în desen, au progresat în acest domeniu. Și desigur, îi putem valoriza pe un alt palier, dar fiecare dintre ei, au această bucurie a creației. Pentru că, ei nu creează în favoarea unui interes direct, nu au nici un fel de stimulare materială, o fac din pura plăcere de a se exprima prin acest mijloc artistic. Spontaneitatea, inițiativa, imaginația, sunt cele care îndeamnă orice copil să facă așa ceva. Se vede de mic, la oricine, această pasiune înnăscută. Desigur, sunt unii mai buni, unii mai puțin buni, deoarece așa este întotdeauna în viață. Însă, adevărații desenatori, viitori desenatori de bandă desenată, se văd de acum, de la această vârstă fragedă.”, spune Valentin Tănase, președintele juriului.

Cunoscut pentru numeroasele evenimente dedicate celei de a 9-a arte în ultimii 8 ani, Muzeul Municipiului Bucuresti este gazda expoziției care reunește lucrările câstigătoare. Expoziția este deschisă la Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei nr 151, București) și va rămâne pe simeze până la data de 1 martie 2021. 

„Spiritul olimpic a fost conștientizat în Grecia Antică, precum o necesitate imperativă. Erau o sumedenie de orașe, tiranii, democrații, care din nimica toată săreau la ceartă. Pierdeau timpul prin agora, se votau, se dădeau jos. Erau prea ocupați pentru a reflecta la acțiunile lor. Astfel, pentru a opri timpul, măcar o lună, s-a găsit o soluție. În fiecare an fiind prea des, Jocurile Olimpice au fost stabilite o dată la patru ani. Și a arbitrat, evident, Zeus. În Olimpia, unde acesta s-ar fi născut, în Peloponez, i-au dedicat jocul. Panelenice toate cetățile, nu mai era nici un război, toți se pupau, se îmbrățișau. Evident, trebuia să fie așa pentru că erau competiții, iar câștigătorul putea fi unul din cetatea adversă. Nu îl omorai pe loc din cauza faptului că a fost mai bun decât tine. Fairplay-ul s-a născut dintr-o necesitate, asta voiam să subliniez. Omul, din dorința de confort, intră rapid în competiție, adesea cu rigori, dar de cele mai multe ori, fără să practice fairplay-ul. Din asta s-a născut expresia ‘cauzele scuză mijloacele’.  De aceea, pentru a capta bunăvoința unor vârste variate și pentru a defini și practica fairplay-ul în viața lor, oriunde s-ar afla poziționați, Olimpiada de Bandă Desenată, care susține această idee și îi dă un conținut recreativ, este bine venită. Muzeul Municipiului București dorește foarte mult să ofere mai multe prilejuri de a defini fairplay-ul, mai ales în comunicarea cu administrația locală, cu factori decidenți, colaterali, ai acestei administrații, cu oameni care sunt lideri în profesia lor sau în instituțiile pe care le crează sau le cordonează. Așadar, mă gândesc mai ales la cei care urmează să facă asta. Cei care acum au 14 ani, 16 ani, când eu voi avea vreo 60 și ceva de ani, unul dintre ei, își va începe o profesie, își va contura atitudinea de lider și își va aminti de primul conținut dedicat fairplay-ului la Olimpiada de Bandă Desenată, de la Muzeul Municipiului București.  Ideea de a aduna toate cetățile acestea grecești, într-un muzeu, este o mare șansă pentru a crea tradiția unor întâlniri de bandă desenată, prin prilejul olimpiadelor. Astfel, acesta poate fi un bun început, iar Olimpia poate să fie aici, la Casa Filipescu Cesianu.”, a declarat Dr. Adrian Majuru, manager Muzeul Municipiului București.

Olimpiada de Benzi Desenate este un concept al autorului și profesorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român  și al Academiei Olimpice Române.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Stiri Brasov

Geantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local

Published

on

O geantă uitată într-un spațiu public al Direcției Fiscale Brașov a pus, preț de câteva zeci de minute, pe jar un contribuabil. În interior se aflau documente importante, bunuri personale și o sumă considerabilă de bani. Finalul, însă, nu a fost unul nefericit.

Incidentul a avut loc în 10 februarie, când polițistul local Iftimie Marius, aflat în serviciu în incinta instituției, a observat geanta abandonată într-o zonă accesibilă publicului. În contextul aglomerației zilnice, obiectul ar fi putut trece ușor neobservat sau ar fi putut ajunge pe mâini nepotrivite.

Agentul a verificat situația și a demarat imediat procedurile pentru identificarea proprietarului. În scurt timp, persoana care își pierduse bunurile a fost găsită și a reintrat în posesia genții, cu tot conținutul acesteia intact.

Pentru proprietar, momentul a însemnat recuperarea unor valori importante, dar mai ales recâștigarea liniștii. Pentru Poliția Locală Brașov, episodul este prezentat drept un exemplu de responsabilitate și vigilență în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Un gest care poate părea minor, dar care, într-o societate în care astfel de situații nu au întotdeauna un deznodământ fericit, capătă o semnificație aparte.

Continue Reading

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Trending