Ramai la curent!

Prima Pagina

Plan pentru valul 5. Premierul Ciucă anunță noi responsabilități pentru medicii de familie. Medic de familie din Brașov: „Mă amuză, e ca în reclama cu «halatul, cât e halatul?»”

Publicat

in

Premierul României, Nicolae Ciucă, va avea azi o discuție cu medicii de familie pe tema implicării acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, în special în etapa de testare a pacienților. Întâlnirea a fost anunțată de șeful Executivului miercuri, înainte de o ședință de Guvern. Medicii de familie nu par foarte „entuziasmați” de planul anunțat de premier, iar o poziție destul de dură a avut medicul de familie brașovean Ana Șestacova. 

„Mâine (în 30 decembrie – n.r.) vom avea o discuție cu medicii de familie despre rolul tot mai important pe care îl vor avea. Vor avea noi responsabilități cu privire la testarea pacienților de COVID-19. Este un demers asumat împreună cu Ministerul Sănătății. Pe această cale, căutăm să putem să extindem atât implicarea, cât și relevanța și responsabilitatea medicilor de familie, în măsurile pe care noi le-am gândit pentru a putea să facem față valului 5. Vom pregăti cu toată responsabilitatea gestionarea următorului val de COVID – 19 și vom aloca toate resursele necesare pentru protejarea sănătății oamenilor și pentru a le asigura tratamentul adecvat în cazul în care vor avea nevoie de el”, a declarat miercuri Ciucă. 

Dr. Ana Sestacova: „Să știți că celelalte patologii nu au dispărut”

Premierul nu a prezentat alte detalii privind implicarea medicilor de familie. De altfel, mesajul de la „firul ierbii” este că din acest plan a fost pus accentul pe „responsabilizare și implicare”, însă fără a se aloca și resursele necesare și fără a se discuta în prealabil cu medicii de familie.

Astfel, miercuri, președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Sestacova, a reclamat faptul că medicii de familie sunt puși, ca de obicei, în situația de a afla din presă  ce „li se pregătește”. 

„În ultimii doi ani… multe modificări legislative, multe contracte – contract de monitorizare, contract de vaccinare, convenții pentru concedii medicale, contract cu DSP pentru vaccinarea copiilor, contract pentru servicii adiționale. Acum, încă un contract: testarea la cabinet, în timpul programului… Este ”minunat”: astfel medicul de familie devine un vector bun de răspândire a tulpinii noi. Adică EKG, IGB, spirometrie și MATA, trebuie să le facem după program… Deci, dacă vine un pacient cu dureri precordiale și simptomatologie de infarct, eu îi spun să vină după masă, că atunci mi se permite sa efectuez EKG gratuit, iar dacă este infectat cu SARS COV2, îl invit în program peste ceilalți pacienți în sala de așteptare, să aștepte 15 minute după rezultatele testelor”, a scris Ana Sestacova pe rețelele de socializare. 

Totodată, ea a ridicat și problema pacienților cu alte afecțiuni sau probleme medicale:

„Să știți că celelalte patologii nu au dispărut…  inclusiv faptul că la țară oamenii mai calcă și în cuie ruginite, iar noi nu avem un antitetanos la cabinete și trimitem omul la zeci de kilometri, la un spital de infecțioase, unde colegii noștri au treaba cu covidul… Nu mai contează ai sau nu circuite, nu mai contează sănătatea celorlalți pacienți (de personalul cabinetului nici nu mai spun, noi demult nu mai existăm)”.

Cât despre suma ce ar urma să fie primită de medicii de familie pentru realizarea tetelor, respectiv 50 de lei, Ana Sestacova a adus aminte de reclama cu halatul:

„Mă amuză, ca în reclama cu „halatul, cât e halatul ?”. Vă spun eu: 28 de lei, iar testul  testul – 25 lei, plus soluții, măști, mănuși, utilități, asistent. Pentru medicina de familie este o „afacere extraordinară”,  iar bonus pot fi 14 zile de concediu medical în izolare. Dar, cât ești bolnav trebuie să ai înlocuitor, asta în varianta bună, dacă nu te gândești la un scenariu de formă gravă…”. 

Acest „dialog la distanță” vine după ce marți, 28 decembrie, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care permite medicilor de familie să facă teste rapide antigen pentru depistarea infecţiei cu COVID-19. Conform actului normativ amintit, medicii de familie vor putea face teste antigen pentru depistarea COVID-19 și vor fi plătiți cu 50 de lei/persoană, care cuprinde contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecție necesare testării.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Podul de la Budila va fi demolat integral și reconstruit. Traficul va fi deviat timp de 11 luni

Consiliul Județean Brașov a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru reconstrucția podului de pe DJ 103B, din comuna Budila. Podul existent va fi demolat, iar circulația va fi deviată pe rute alternative după obținerea avizului Poliției Rutiere.

Publicat

in

Lucrările de reconstrucție a podului de pe drumul județean DJ 103B, situat la kilometrul 9+450 în comuna Budila, au intrat în faza de execuție. Consiliul Județean Brașov a emis ordinul de începere a lucrărilor începând cu data de 15 iunie și a predat azi amplasamentul constructorului.

Proiectul vizează înlocuirea podului existent, care a ajuns într-o stare avansată de degradare în urma fenomenelor meteorologice și a calamităților produse în ultimii ani. Astfel, actuala construcție va fi complet demolată și reconstruită de la zero.

Contractul este executat de firma SC Dacia Faber SRL și include, pentru început, demolarea structurii actuale. Ulterior, va fi construit un pod nou, aceeași firmă urmând să asigure și serviciile de asistență tehnică pe durata lucrărilor.

Circulația va fi deviată aproape un an

Înainte de instituirea restricțiilor de trafic, constructorul trebuie să obțină avizul Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov pentru planul de management al traficului. După emiterea acestui aviz va fi anunțată data de la care circulația va fi restricționată.

Potrivit variantei aprobate de autorități și comunicate azi de Consiliul Județean Brașov, traficul rutier va fi închis pe sectorul DN 10 – DJ 103B către Budila și Tărlungeni, pe perioada execuției lucrărilor. Accesul va fi permis doar riveranilor, iar zona șantierului va fi semnalizată cu indicatoare și elemente de protecție.

Pentru șoferi au fost stabilite următoarele rute alternative:

  • dinspre DN 10 – Teliu către Tărlungeni: DN 10 – Teliu – DJ 112D – Cărpiniș – DJ 103B – Tărlungeni;
  • dinspre Tărlungeni către DN 10 – Teliu: DJ 103B – Tărlungeni – DJ 112D – Cărpiniș – DN 10 – Teliu.

Lucrări estimate la 11 luni

Durata de execuție prevăzută în contract este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere.

„Acest proiect investiţional este o provocare pentru toate părţile implicate. Autoritatea contractantă şi echipa de constructori, fiecare pe partea sa de responsabilitate, trebuie să se asigure că lucrările se vor desfăşura în cele mai bune condiţii şi cu respectarea graficului de execuţie convenit, astfel încât locuitorii din Budila să beneficieze într-un timp cât mai scurt de conexiunea directă cu municipiile Braşov şi Săcele. Vom lua măsurile necesare pentru a urgenta pe cât posibil desfăşurarea lucrărilor, astfel încât să redăm circulaţiei noul pod în termenul contractual stabilit”, a afirmat Daniel Șoim (foto).

Valoarea totală a contractului este de 3,95 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 3,7 milioane de lei sunt destinate lucrărilor de execuție, aproape 184.000 de lei reprezintă costuri pentru relocarea și protejarea rețelelor electrice și de telecomunicații, iar peste 63.000 de lei sunt alocați serviciilor de asistență tehnică și documentației finale a proiectului.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul județului Brașov, completată cu fonduri alocate de Guvern prin Fondul de intervenție pentru remedierea efectelor calamităților.

Citește mai departe

Fapt divers

FOTO. O „carte de vizită” a Brașovului, sub asediul persoanelor fără adăpost. Unii dorm, alții trag din pungă

Livada Poștei, locul în care opresc autocarele cu turiști înainte de vizitarea Centrului Vechi al Brașovului, continuă să fie ocupată zilnic de persoane fără adăpost, cerșetori și consumatori de substanțe volatile. Fenomenul persistă de ani de zile, fără ca autoritățile să găsească o soluție eficientă.

Publicat

in

Livada Poștei din Brașov este locul în care opresc autocarele cu turiști, de unde aceștia pornesc în turul centrului vechi al orașului. Practic, acest loc este „carte de vizită” a orașului, care le oferă vizitatorilor orașului o primă impresie. Din păcate, această primă impresie include și un aspect neplăcut: prezența oamenilor fără adăpost.

Așa cum am mai scris și despre zona capătului de linie RATBV de la Municipal, unde opresc autocarele cu turiști și trec sute de persoane zilnic. Acestea sunt întâmpinate de cerșetorii cu „strategii”, „scenarii” și povești bine puse la punct, pe care nicio autoritate nu pare să îi deranjeze.

„Expoziția” din fața expoziției

De altfel, zilele trecute, pe o bancă din Livada Poștei putea fi văzut un om al străzii care dormea liniștit, tolănit pe o bancă din fața Rectoratului (foto). Tocmai într-o zi în care, vizitatorii și brașovenii erau invitați să se vadă o expoziție din cadrul Festivalului „LYNX”.

O altă persoană își făcea siesta pe o bancă de pe Aleea După Ziduri, cam la aceeași oră, tot într-o zonă intens circulată și preferată de cei care vin să vadă orașul de sub Tâmpa.

Apoi, pe una dintre băncile din fața Casei Baiulescu erau câteva persoane fără adăpost. Tot „oameni ai locului”, pentru că ei sunt văzuți în zonă de mult timp. Unul dintre ei încerca să își inducă o stare euforică inhalând prelandez dintr-o pungă pe care o ținea ascunsă, nu foarte discret, sub geacă. (foto jos).

Nimic și nimeni nu pare să îi deranjeze acolo, deși ne aflăm într-o „zonă zero”, a orașului, un loc intens circulat din Centrul vechi.

Pentru ca decorul să fie complet, în zonă a apărut și o bătrânică. Tot dintre „oamenii locului”. Ea vine în fiecare zi în zonă pentru a „vinde flori” (povestea care „prinde” la cei mai naivi dintre trecători) sau pentru a cere de pomană trecătorilor.

Astfel de scene nu reprezintă o excepție în Livada Poștei, ci fac parte din cotidianul zonei, iar autoritățile brașovene, fie nu știu cum să procedeze, fie tolerează prezența acestor oameni, despre care, probabil, consideră că nu reprezintă un pericol public.

Razii ale Poliției Locale Brașov au apărut plăpând în ultima perioadă, de cele mai multe ori lăsându-se cu postări „de informare” pe rețelele sociale, lansate atât de Poliția Locală Brașov – care s-a lăudat cu sancțiunile date (amenzi care nu vor fi probabil încasate niciodată la buget), cât și de consilierul local Adrian Codreanu, care a solicitat intervențiile polițiștilor și a considerat o mare victorie aceste câteva reușite.

O viziune a autorităților pe termen lung nu se vede însă la orizont.

Citește mai departe

Cotidian

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, la aniversarea de 3 ani: aproape 900.000 de pasageri, 10 destinații permanente și peste 60% din buget subvenționat

La trei ani de la inaugurarea oficială, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav marchează un nou moment simbolic în istoria sa. Aproape 870.000 de pasageri au trecut prin terminal, iar peste 9.300 de aeronave au decolat și au aterizat pe pista de la Ghimbav.

Publicat

in

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav aniversează azi trei ani de când a devenit operațional. Pe 15 iunie 2023 era inaugurat oficial primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, deschizând pentru prima dată județului o poartă aeriană proprie către țară și către lume.

Momentul inaugural de acum trei ani a rămas unul simbolic pentru comunitatea brașoveană:

„În dimineaţa zilei de 15 iunie 2023, o aeronavă TAROM pilotată de fiul marelui cosmonaut Dumitru Prunariu ateriza pe pista de la Ghimbav, marcând momentul inaugurării oficiale a Aeroportului Internaţional Braşov”, a amintit Consiliul Județean Brașov.

La trei ani de la operaționalizare, bilanțul confirmă importanța proiectului. Potrivit datelor prezentate cu ocazia aniversării, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a depășit pragul de 870.000 de pasageri transportați și a înregistrat peste 9.300 de decolări și aterizări.

Urmează proiectul de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare

Cifrele reflectă evoluția unei investiții care, înainte de a deveni realitate, a fost timp de două decenii unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Brașovului. Astfel, acum Consiliul Județean pregătește extinderea lui, printr-o investiție de 84 de milioane de lei, într-o nouă platformă de îmbarcare-debarcare la Aeropoertul Brașov-Ghimbav, ce va permite și mai mult creșterea capacității de operare a aeroportului, în următorii ani. Noua platformă va include cinci poziții suplimentare pentru îmbarcare, debarcare și staționare aeronave, ceea ce va permite deservirea unui trafic mai diversificat și posibilitatea ca unele companii aeriene să-și bazeze aeronavele la Brașov

Investiția este una cu atât mai importantă cu cât AIBG a obținut luna trecută și certificarea pentru a primi aeronave de mari dimensiuni de tip Boeing 747, ceea ce îi premite și orientarea dezvoltarea transportului cargo în centrul României.

10 destinații operate de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav

În prezent, de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se poate zbura spre zece destinații, respectiv Roma, Napoli și Milano (Italia), Dortmund, Memmingen și Nürnberg (germania), Londra-Luton (Marea Britanie), Katowicze și Varșovia (Polonia) și Budapesta (Ungaria).

De asemenea, în sezonul vacanțelor, de pe Aeroportul din Brașov se poate zbura spre destinații turistice precum Antalya sau Egipt.

Bugetul aeroportului, susținut prin subvenții de la Consiliul Județean Brașov

În 2026, Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, entitate care administrează obiectivul, estimează că numărul de pasageri va fi până la finalul anului, de 540.000.

Astfel, veniturile proprii din producție, estimate de regie și aprobate de administrația județeană, au fost estimate la 14.473.490 lei.

Totuși, pentru a funcționa fără pierderi, Regia are nevoie un buget de 37.897.380 lei. În aceste condiții, restul de bani vor fi completați din subvenția alocată de Consiliul Județean, de la bugetul județului, în valoare de 23.318.600 și din veniturile din exploatare, estimate pentru acest an la 90.209 lei.

La momentul operaționalizării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, în 2023, autoritățile județene estimau că în termen de cinci ani, AIBG ar trebui să ajungă în punctul în care să se susțină din propriile venituri.

Citește mai departe

Trending