Brașovul găzduiește, între 17 și 19 aprilie, evenimentele dedicate Zilelor Brașovului, cu concerte în Piața Sfatului, târguri și tradiționala Coborâre a Junilor în Cetate, care va fi și în acest an, momentul central al weekendului. Programul din acest an este organizat cu un buget mai mic decât la ediția trecută, au ținut să precizeze autoritățile locale.

Evenimentele vor avea loc în Piața Sfatului, Piața Unirii și la Pietrele lui Solomon, iar punctul culminant este programat, ca în fiecare an, în Duminica Tomii, când cele șapte grupuri de juni vor coborî călare în Cetate, după traseul tradițional, urmat de petrecerea câmpenească „Între Chetri”.

„De fiecare dată când se apropie sărbătorile de Paște, ne gândim și la Zilele Brașovului, care au loc imediat după Paști, în weekendul următor. Cu această ocazie, atmosfera din Piața Sfatului se transformă și devine una de sărbătoare. Vineri, pe 17 aprilie, publicul se va bucura de un concert special SymPhoenix, împreună cu Filarmonica Brașov. Sâmbătă, cap de afiș vor fi băieții de la Vunk. Duminică este ziua dedicată tradiției, prin Parada Junilor Brașoveni (Ziua de Călări), iar în Piața Sfatului și la Pietrele lui Solomon vor avea loc spectacole folclorice. Îi invităm pe toți brașovenii și pe turiști să ni se alăture, fie în Piața Sfatului, fie de-a lungul traseului Paradei Junilor. Duminică, vă recomandăm să vă alegeți un loc bun pentru a urmări unul dintre cele mai frumoase momente tradiționale ale orașului”, a declarat viceprimarul Dan Ghiță.

Programul de Zilele Brașovului

Vineri, 17 aprilie, în Piața Unirii este programat „Aruncatul în țol” al Junilor tineri, iar seara, în Piața Sfatului, va avea loc concertul SymPhoenix alături de Filarmonica Brașov.

Sâmbătă, 18 aprilie, pe scena din Piața Sfatului sunt programate concerte cu Vunk, Larisa XO, dar și seturi susținute de DJ-ii Altoo și Mose N.

Duminică, 19 aprilie, are loc Coborârea Junilor în Cetate, pe traseul Piața Unirii – Brâncoveanu – Mureșenilor – Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Poarta Șchei – Prundului – Pietrele lui Solomon.

După paradă, în Piața Sfatului sunt anunțate spectacole de muzică populară, cu Paula Hriscu, Mariana Anghel, Robert Târnăveanu, Ansamblul Casei de Cultură a Studenților și ansambluri ale comunităților etnice din Brașov. La Pietrele lui Solomon, atmosfera va fi întreținută de formația Atomic.

Pe durata evenimentelor vor fi organizate și două târguri tematice, în Piața Sfatului și la Pietrele lui Solomon. Sunt de așteptat și restricții temporare de trafic, în special duminică, pe traseul urmat de Juni.

Asociația de Transport Brașov (ATB), care implementează proiectul trenului metropolitan a trimis către autoritățile locale partenere o listă de investiții pe care acestea ar trebui să le realizeze, pe cheltuiala proprie.

Astfel, Consiliul Județean Brașov va trebui să realizeze două investiții zona Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, care, prin proiectul trenului metropolitan va fi legat de municipiul Brașov printr-o cale ferată (Brașov – Ghimbav – Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav).

Banii vr fi alocați după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta un grafic de lucrări

Prima investiție ce urmează a fi realizată de Consiliul Județean Brașov este amenajarea unei alei pietonale acoperite, de la stația de cale ferată de lângă aeroport, la Terminal. Conform estimărilor asociației, valoarea lucrărlor la această alee este estimată la 266.000 de lei, fără TVA, însă costul exact va fi stabilit după ce va fi realizat proiectul tehnic.

O a doua investiție ce trebuie realizată de Consiliul Județean Brașov este realizarea unui spațiu verde lângă peronul din proximitatea aeroportului, valoarea lucrărilor fiind estimată la 55.000 de lei, fără TVA.

Conform unui proiect de hotărâre de Consiliu Județean ce urmează a fi votată în ședința de plen din 8 aprilie, cele două investiții vor fi incluse în bugetul Județului Brașov pe anul 2026, însă alocările financiare se vor face abia după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta graficul de realizare a căii ferate Brașov – Aeroport.

Amintim că Asociația de Transport Brașov urmează să depună o cerere de finanțare de aproximativ 240 milioane de euro pentru implemntarea proiectului trenului metropolitan.  

România formează o nouă generație de medici specializați exact în zonele care ar putea face spitalele și sistemul medical să funcționeze mai bine — respectiv cele de management și sănătate publică, dar riscă să-i piardă înainte să-i poată folosi. Iar pentru județe precum Brașovul, unde presiunea pe spitale, prevenție și management sanitar este tot mai mare, semnalul de alarmă este unul important.

Un studiu național făcut public luni arată că aproape 70% dintre medicii rezidenți în sănătate publică și management iau în calcul plecarea din țară, dacă nu găsesc oportunități profesionale clare în România.

Ce arată studiul despre intenția rezidenților de a rămâne în țară:

• 16,5% spun că vor să plece sigur;
• 53,6% spun că ar putea pleca, în funcție de oportunități;
• doar 31% spun clar că vor să rămână în țară.

Nu fug de profesie, fug de sistem

Paradoxul este că acești tineri medici nu sunt dezamăgiți de pregătirea lor profesională. Din contră, studiul realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România arată că 97,6% dintre rezidenți spun că sunt mulțumiți de formarea primită.

Problema apare însă după rezidențiat, când se lovesc de lipsa locurilor de muncă, incertitudinea privind posturile din sănătatea publică, birocrație, și influența politică în deciziile din sistem, dupîă cum arată același studiu.

Cu alte cuvinte, România pregătește specialiști, dar nu reușește să le ofere un traseu clar în sistem.

Noua generație de medici nu mai vrea doar „spital clasic”

Studiul făcut public ieri și numit „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Cele mai importante rezultate ale cercetării, legat de intenția rezidenților de a lucra în management medical și sănătate publică:

• 58,8% preferă un mediu non-clinic;
• 53% sunt interesați de promovarea sănătății;
• 46% vor să lucreze în prevenție;
• 36% sunt atrași de managementul sanitar.

Practic, rezultatele studiului arată o schimbare importantă de mentalitate, prin faptul că tot mai mulți tineri aleg specializarea de Sănătate Publică și Management Medical, în mod conștient, ci nu ca soluție de compromis.

Specialiștii „traduc” acest lucru prin faptul că noua generație de doctori nu mai vede medicina doar prin prisma cabinetului sau a blocului operator, ci și ca pe o profesie care poate schimba sistemul din interior.

Puțini specialiști, multă nevoie de ei

Deși există interes pentru această specializare în rândul tinerilor medici, la nivel național, numărul acestora rămâne redus. De exemplu, datele Colegiului Medicilor arată că în România, în septembrie 2025 existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management, cu aviz de liberă practică. În aprilie 2026 numărul a acestora crescuse până la 213, iar Colegiul Medicilor arată că sunt în pregătire în prezent, aproximativ 270 de rezidenți care au ales această specializare.

Ce pierd, de fapt, orașe precum Brașovul

În percepția publică, medicul este adesea asociat exclusiv cu consultația, garda sau sala de operație. Însă specializarea de Sănătate Publică și Management este una esențială pentru felul în care funcționează sistemul „din spate”.

Sunt medicii care pot contribui la organizarea mai bună a spitalelor, reducerea haosului administrativ, dezvoltarea serviciilor de prevenție, folosirea inteligentă a datelor medicale, sau construirea unor politici sanitare bazate pe realitate, nu pe improvizație.

Într-un județ ca Brașovul, cu spitale medii și mari, unități sanitare aflate constant sub presiune și nevoi tot mai mari în zona de sănătate publică, acești specialiști ar putea fi exact veriga care lipsește între medicina propriu-zisă și administrația care o susține.