Ramai la curent!

Prima Pagina

Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Brașov – Făgăraș a fost predat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Pentru realizarea documentației a fost nevoie de mai mult de patru ani

Publicat

in

După mai bine de patru ani de la semnarea contractului de consultanță în valoare de 18,17 milioane de lei, Asocierea Search Corporation – Protelco – Like Consulting – Mega Muhendislik Musavirlik a reușit să finalizeze Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Făgăraș – Brașov. Potrivit economica.net, documentația a fost predată Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) la finalul lunii decembrie a anului trecut.

Dosarul depus de proiectant va fi supus avizării comisiilor din cadrul CNAIR, apoi Studiul de fezabilitate va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern. Abia după emiterea acestui act normativ va putea fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Lucrările vor dura 36 de luni

Autostrada Făgăraș–Brașov va avea o lungime de circa 50 de kilometri și este inclusă în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021–2030. Durata estimată a lucrărilor este de 36 de luni, timp în care se estimează că pe șantierul drumului vor lucra peste 1000 de oameni.

Drumul de mare viteză, cu două benzi pe sens, va traversa teritoriile administrative ale municipiului Codlea și ale comunelor Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra.

Autostrada Brașov – Făgăraș este proiectată să contribuie la dezvoltarea unui coridor rutier complet între București și vestul Europei, în combinație cu tronsonul Sibiu – Făgăraș și Ploiești – Brașov, facilitând circulația între orașele mari și aliniindu-se standardelor europene de transport și conectivitate.

Conform Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM), depus în luna octombrie a anului trecut la Direcția Județeană de Mediu Brașov, valoarea investiției este estimată la 10,22 miliarde lei fără TVA, dintre care peste 192 milioane lei reprezintă cheltuielile destinate lucrărilor de protecție a mediului.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Podul de la Budila va fi demolat integral și reconstruit. Traficul va fi deviat timp de 11 luni

Consiliul Județean Brașov a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru reconstrucția podului de pe DJ 103B, din comuna Budila. Podul existent va fi demolat, iar circulația va fi deviată pe rute alternative după obținerea avizului Poliției Rutiere.

Publicat

in

Lucrările de reconstrucție a podului de pe drumul județean DJ 103B, situat la kilometrul 9+450 în comuna Budila, au intrat în faza de execuție. Consiliul Județean Brașov a emis ordinul de începere a lucrărilor începând cu data de 15 iunie și a predat azi amplasamentul constructorului.

Proiectul vizează înlocuirea podului existent, care a ajuns într-o stare avansată de degradare în urma fenomenelor meteorologice și a calamităților produse în ultimii ani. Astfel, actuala construcție va fi complet demolată și reconstruită de la zero.

Contractul este executat de firma SC Dacia Faber SRL și include, pentru început, demolarea structurii actuale. Ulterior, va fi construit un pod nou, aceeași firmă urmând să asigure și serviciile de asistență tehnică pe durata lucrărilor.

Circulația va fi deviată aproape un an

Înainte de instituirea restricțiilor de trafic, constructorul trebuie să obțină avizul Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov pentru planul de management al traficului. După emiterea acestui aviz va fi anunțată data de la care circulația va fi restricționată.

Potrivit variantei aprobate de autorități și comunicate azi de Consiliul Județean Brașov, traficul rutier va fi închis pe sectorul DN 10 – DJ 103B către Budila și Tărlungeni, pe perioada execuției lucrărilor. Accesul va fi permis doar riveranilor, iar zona șantierului va fi semnalizată cu indicatoare și elemente de protecție.

Pentru șoferi au fost stabilite următoarele rute alternative:

  • dinspre DN 10 – Teliu către Tărlungeni: DN 10 – Teliu – DJ 112D – Cărpiniș – DJ 103B – Tărlungeni;
  • dinspre Tărlungeni către DN 10 – Teliu: DJ 103B – Tărlungeni – DJ 112D – Cărpiniș – DN 10 – Teliu.

Lucrări estimate la 11 luni

Durata de execuție prevăzută în contract este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere.

„Acest proiect investiţional este o provocare pentru toate părţile implicate. Autoritatea contractantă şi echipa de constructori, fiecare pe partea sa de responsabilitate, trebuie să se asigure că lucrările se vor desfăşura în cele mai bune condiţii şi cu respectarea graficului de execuţie convenit, astfel încât locuitorii din Budila să beneficieze într-un timp cât mai scurt de conexiunea directă cu municipiile Braşov şi Săcele. Vom lua măsurile necesare pentru a urgenta pe cât posibil desfăşurarea lucrărilor, astfel încât să redăm circulaţiei noul pod în termenul contractual stabilit”, a afirmat Daniel Șoim (foto).

Valoarea totală a contractului este de 3,95 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 3,7 milioane de lei sunt destinate lucrărilor de execuție, aproape 184.000 de lei reprezintă costuri pentru relocarea și protejarea rețelelor electrice și de telecomunicații, iar peste 63.000 de lei sunt alocați serviciilor de asistență tehnică și documentației finale a proiectului.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul județului Brașov, completată cu fonduri alocate de Guvern prin Fondul de intervenție pentru remedierea efectelor calamităților.

Citește mai departe

Fapt divers

FOTO. O „carte de vizită” a Brașovului, sub asediul persoanelor fără adăpost. Unii dorm, alții trag din pungă

Livada Poștei, locul în care opresc autocarele cu turiști înainte de vizitarea Centrului Vechi al Brașovului, continuă să fie ocupată zilnic de persoane fără adăpost, cerșetori și consumatori de substanțe volatile. Fenomenul persistă de ani de zile, fără ca autoritățile să găsească o soluție eficientă.

Publicat

in

Livada Poștei din Brașov este locul în care opresc autocarele cu turiști, de unde aceștia pornesc în turul centrului vechi al orașului. Practic, acest loc este „carte de vizită” a orașului, care le oferă vizitatorilor orașului o primă impresie. Din păcate, această primă impresie include și un aspect neplăcut: prezența oamenilor fără adăpost.

Așa cum am mai scris și despre zona capătului de linie RATBV de la Municipal, unde opresc autocarele cu turiști și trec sute de persoane zilnic. Acestea sunt întâmpinate de cerșetorii cu „strategii”, „scenarii” și povești bine puse la punct, pe care nicio autoritate nu pare să îi deranjeze.

„Expoziția” din fața expoziției

De altfel, zilele trecute, pe o bancă din Livada Poștei putea fi văzut un om al străzii care dormea liniștit, tolănit pe o bancă din fața Rectoratului (foto). Tocmai într-o zi în care, vizitatorii și brașovenii erau invitați să se vadă o expoziție din cadrul Festivalului „LYNX”.

O altă persoană își făcea siesta pe o bancă de pe Aleea După Ziduri, cam la aceeași oră, tot într-o zonă intens circulată și preferată de cei care vin să vadă orașul de sub Tâmpa.

Apoi, pe una dintre băncile din fața Casei Baiulescu erau câteva persoane fără adăpost. Tot „oameni ai locului”, pentru că ei sunt văzuți în zonă de mult timp. Unul dintre ei încerca să își inducă o stare euforică inhalând prelandez dintr-o pungă pe care o ținea ascunsă, nu foarte discret, sub geacă. (foto jos).

Nimic și nimeni nu pare să îi deranjeze acolo, deși ne aflăm într-o „zonă zero”, a orașului, un loc intens circulat din Centrul vechi.

Pentru ca decorul să fie complet, în zonă a apărut și o bătrânică. Tot dintre „oamenii locului”. Ea vine în fiecare zi în zonă pentru a „vinde flori” (povestea care „prinde” la cei mai naivi dintre trecători) sau pentru a cere de pomană trecătorilor.

Astfel de scene nu reprezintă o excepție în Livada Poștei, ci fac parte din cotidianul zonei, iar autoritățile brașovene, fie nu știu cum să procedeze, fie tolerează prezența acestor oameni, despre care, probabil, consideră că nu reprezintă un pericol public.

Razii ale Poliției Locale Brașov au apărut plăpând în ultima perioadă, de cele mai multe ori lăsându-se cu postări „de informare” pe rețelele sociale, lansate atât de Poliția Locală Brașov – care s-a lăudat cu sancțiunile date (amenzi care nu vor fi probabil încasate niciodată la buget), cât și de consilierul local Adrian Codreanu, care a solicitat intervențiile polițiștilor și a considerat o mare victorie aceste câteva reușite.

O viziune a autorităților pe termen lung nu se vede însă la orizont.

Citește mai departe

Cotidian

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, la aniversarea de 3 ani: aproape 900.000 de pasageri, 10 destinații permanente și peste 60% din buget subvenționat

La trei ani de la inaugurarea oficială, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav marchează un nou moment simbolic în istoria sa. Aproape 870.000 de pasageri au trecut prin terminal, iar peste 9.300 de aeronave au decolat și au aterizat pe pista de la Ghimbav.

Publicat

in

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav aniversează azi trei ani de când a devenit operațional. Pe 15 iunie 2023 era inaugurat oficial primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, deschizând pentru prima dată județului o poartă aeriană proprie către țară și către lume.

Momentul inaugural de acum trei ani a rămas unul simbolic pentru comunitatea brașoveană:

„În dimineaţa zilei de 15 iunie 2023, o aeronavă TAROM pilotată de fiul marelui cosmonaut Dumitru Prunariu ateriza pe pista de la Ghimbav, marcând momentul inaugurării oficiale a Aeroportului Internaţional Braşov”, a amintit Consiliul Județean Brașov.

La trei ani de la operaționalizare, bilanțul confirmă importanța proiectului. Potrivit datelor prezentate cu ocazia aniversării, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a depășit pragul de 870.000 de pasageri transportați și a înregistrat peste 9.300 de decolări și aterizări.

Urmează proiectul de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare

Cifrele reflectă evoluția unei investiții care, înainte de a deveni realitate, a fost timp de două decenii unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Brașovului. Astfel, acum Consiliul Județean pregătește extinderea lui, printr-o investiție de 84 de milioane de lei, într-o nouă platformă de îmbarcare-debarcare la Aeropoertul Brașov-Ghimbav, ce va permite și mai mult creșterea capacității de operare a aeroportului, în următorii ani. Noua platformă va include cinci poziții suplimentare pentru îmbarcare, debarcare și staționare aeronave, ceea ce va permite deservirea unui trafic mai diversificat și posibilitatea ca unele companii aeriene să-și bazeze aeronavele la Brașov

Investiția este una cu atât mai importantă cu cât AIBG a obținut luna trecută și certificarea pentru a primi aeronave de mari dimensiuni de tip Boeing 747, ceea ce îi premite și orientarea dezvoltarea transportului cargo în centrul României.

10 destinații operate de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav

În prezent, de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se poate zbura spre zece destinații, respectiv Roma, Napoli și Milano (Italia), Dortmund, Memmingen și Nürnberg (germania), Londra-Luton (Marea Britanie), Katowicze și Varșovia (Polonia) și Budapesta (Ungaria).

De asemenea, în sezonul vacanțelor, de pe Aeroportul din Brașov se poate zbura spre destinații turistice precum Antalya sau Egipt.

Bugetul aeroportului, susținut prin subvenții de la Consiliul Județean Brașov

În 2026, Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, entitate care administrează obiectivul, estimează că numărul de pasageri va fi până la finalul anului, de 540.000.

Astfel, veniturile proprii din producție, estimate de regie și aprobate de administrația județeană, au fost estimate la 14.473.490 lei.

Totuși, pentru a funcționa fără pierderi, Regia are nevoie un buget de 37.897.380 lei. În aceste condiții, restul de bani vor fi completați din subvenția alocată de Consiliul Județean, de la bugetul județului, în valoare de 23.318.600 și din veniturile din exploatare, estimate pentru acest an la 90.209 lei.

La momentul operaționalizării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, în 2023, autoritățile județene estimau că în termen de cinci ani, AIBG ar trebui să ajungă în punctul în care să se susțină din propriile venituri.

Citește mai departe

Trending