Connect with us

Investitii

Cetatea Făgăraș, de la fortificație de lemn la monument restaurant cu bani europeni

Published

on

Una dintre cele mai impunătoare cetăți din Transilvania, cea de la Făgăraș va intra într-o amplă restaurare, proiect pentru care autoritățile locale au obținut o finanțare europeană. Deocamdată, este în derulare licitația pentru proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor, contract cu o valoare estimată de 17.098.559 lei, fără TVA. Ofertele pot fi depuse până la data de 29 ianuarie, iar evaluarea acestora se va încheia cel mai târziu în 30 martie. După semnarea contractului, proiectul trebuie finalizat în 30 de luni, termenul estimat pentru deschiderea „noii cetăți” fiind luna septembrie a anului 2019.

Cetatea de la Făgăraș, inclusă pe lista monumentelor de importanță națională, a mai fost restaurată în mai multe perioade. Astfel, între anii 1960 – 1977, după ce a fost desființată închisoarea comunistă care a funcționat aici în perioada 1948 – 1960, la cetate s-au efectuat lucrări de consolidare. Atunci, printre altele, s-au realizat planșee din lemn și planșee din beton armat. Atunci a fost înființat Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca a oraşului. Totuși, restaurarea din respectiva perioadă nu au mai fost terminată.

Lucrări s-au mai executat și după anul 2000, iar în anul 2012  monumentul a fost preluat în administrare de Consiliul Județean Brașov, care a atribuit firmei Ramb Sistem (la momentul respectiv un „client fidel” al administrației  județene) contractul de lucrări pentru proiectul „Reabilitarea, Consolidarea și amenajarea Cetății Făgăraș – etapa a I-a”. Conform raportului de expertiză ce face parte din dosarul procedurii de achiziție a lucrărilor pentru care Primăria a obținut fonduri europene, în baza contractului din anul 2011 s-au făcut unele consolidari și restaurări, care nu au mai fost terminate.

Alte lucrări s-au mai realizat și în perioada 2014 – 2015, în luna iunie a anului 2015 fiind redeschisă și Sala Tronului.

Umezeală, ziduri crăpat, ciment și alte probleme

În urma expertizării Cetății Făgăraș, specialiștii au descoperit probleme în aproape toate zonele, umezeala din ziduri fiind cea mai des amintită în raport. De asemenea, printre altele, în unele zone au fost descoperite tencuieli din ciment pe suprafețe mari de zid, guri de tragere sau aerisire acoperite, precum și crăpături în ziduri. Totodată, în multe locuri s-au desprins au apărut goluri în ziduri, în alte zone cărămida nu mai este fixată cu mortar. Unele corpuri de clădire sunt acoperite cu tablă, iar în alte zone în care nu au fost terminate lucrările de consolidare constructorii au lăsat „moștenire” stâlpi metalici care susțin boltele sau tavanele. 

Practic, toate aceste probleme vor trebui rezolvate, iar în raportul de expertiză se precizează că trebuie aplicate soluții tehnice care să nu afecteze valoarea istorică și arhitecturală a monumentului.

De asemenea, după ce se va termina restaurarea, în Cetate vor fi amenajate spații care vor permite organizarea de festivaluri, expoziţii şi ateliere meşteşugăreşti.

La început a fost o cetate de lemn… arsă de tătari. Cetatea de piatră nu a mai fost cucerită  prin forţa armelor

De-a lungul existenţei sale, cetatea Făgăraşului a avut un rol deosebit de important în apărarea Transilvaniei, fiind cea mai bine apărată fortificaţie din sudul Transilvaniei. A fost asediată de turci, maghiari, români, austrieci, dar cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor, doar în câteva cazuri fiind nevoită să cedeze datorită trădărilor. De asemenea, cetatea a reprezentat în secolul al XVII – lea şi reşedinţa principilor Transilvaniei, aici ţinându-se numeroase Diete ale Transilvaniei, dintre care cea mai importantă fiind cea din 1688, când s-a hotărât alipirea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. Tot în cetate au fost primite de către principi numeroase delegaţii internaţionale, ale turcilor, austriecilor, trimiși ai Papei, etc.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe în sec XII – XIII, când, pe locul actualei fortificații de piatră, a fost construită una din lemn şi pământ, înconjurată cu un val de pământ şi palisadă. Despre această primă fortificaţie există puține informații, şi acelea în urma unor săpături arheologice care au scos la iveală trunchiurile de copaci din care era alcătuită palisada. Urmele cetăţii de lemn păstrează toate dovada unui incendiu care se pare că a distrus această fortificaţie. Acest incendiu poate fi pus în legătura cu marea invazie tătară de la 1241, când trupele mongole au pătruns în sudul Transilvaniei prin pasul Turnu Roşu de unde au înaintat spre Braşov şi Sibiu.

Construcţia cetăţii de piatră din Făgăraş a început în anul 1310, când Ladislau Kan (Apor), voievod al Transilvaniei, a început realizarea primului turn al cetăţii (Turnul Roşu), care va avea rolul de donjon. După această construcţie nu mai există date sigure privind următoarele faze de extindere ale cetăţii până în sec. XVI, deoarece cetatea a fost sub sub stăpânirea domnilor Ţării Româneşti.

În anul 1528, Ţara Făgăraşului, deci şi cetatea, intră în stăpânirea lui Ştefan Mailat, nobil român din Comăna şi Ţânţari, (sate din Ţara Făgăraşului), care va începe transformarea cetăţii în castel. Ştefan Mailat va investi masiv în construcţia cetăţii Făgăraşului deoarece avea nevoie de un sprijin puternic pentru a-şi putea pune planul de a ajunge principe al Transilvaniei în aplicare. Astfel, Ştefan Mailat înconjoară cetatea cu un nou zid de apărare în care înglobează şi turnul barbacană (turnul porţii), transformând astfel fostele spaţii de apărare în spaţii luxoase de locuit. De asemenea el a construit nivelul 2 al laturii de sud, care a primit denumirea „casele lui Mailat”. Urmaşii săi au continuat dezvoltarea cetăţii: familia Bathory, care s-a înrudit cu Ştefan Mailat prin alianţă, a început construcția nivelului 2 de pe latura de nord şi de asemenea, va construi nivelul 3 de pe latura de sud. Tot în timpul bathoreştilor a început construcţia bastionului „Toboşarului” , în colţul de sud-est, bastion care a primit numele „Bathory”.

În timpul lui Mihai Viteazul, cetatea a trecut în stăpânirea acestuia, care a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Aceasta a stăpânit Cetatea Făgăraşului un an de zile, iar după moartea lui Mihai Viteazul a rămas încă o perioadă prizonieră în cetate.

Ultimele faze ale construcţiei cetăţii au loc în secolul al XVII – lea. Astfel, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, este cel care a construit încă 3 bastioane şi termină unele construcţii începute de bathoreşti. Familia Rakoczy este ultima familie de principi ai Transilvaniei care aduce modificări substanţiale Cetăţii Făgăraşului, construind corpul de gardă de pe latura de sud, reamenajând lacul (care a fost pietruit) şi construind o casă a husarilor (grajduri) în afara cetăţii.

Începând cu sec al XVIII, Transilvania, deci şi Ţara Făgăraşului, intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Începând cu acest moment va începe declinul Cetăţii Făgăraşului, fosta reşedinţă princiară fiind transformată în garnizoană militară. După 1918 cetatea a fost tot garnizoană militară, singura modificare fiind că armata austriacă a fost înlocuită cu cea română.

După al –II – lea Război Mondial cetatea Făgăraşului cetatea a transformată în închisoare politică comunistă până în 1960. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi moartea.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Cu o întârziere de aproape un an, Cetatea Făgărașului va intra anul acesta în ultima etapă de restaurare    – Brașov Metropolitan

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Investitii

VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect

Published

on

Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.

Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.

Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.

Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov

Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:

În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
  • reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
  • construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
  • realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
  • reabilitarea castelului de apă din localitate.

Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav

Investiții ample și în Codlea

În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
  • modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
  • construirea a două stații de pompare a apelor uzate.

Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea

Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei

Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Continue Reading

Investitii

Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală

Published

on

Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.

După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.

Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov

După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.

Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.

Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.

Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ

Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).

Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.

Continue Reading

Trending

Brasov Metropolitan All rights reserved