Ramai la curent!

Investitii

Extinderea uzinei de uraniu de la Feldioara, subiect neinteresant pentru ecologiştii braşoveni!

Publicat

in

UR

Pentru a salva Roșia Montană sute de ecologiști brașoveni ies în stradă. E la modă! În schimb, planurile Companiei Naționale a Uraniului (CNU), pentru extinderea unitatăţii de procesare a uraniului de la Feldioara nu par interesante… Cel puţin asta ar fi prima concluzie, după dezbaterea publică ce a avut loc la Feldioara, pe această temă. ONG-uri prezente: NICIUNUL! Ecologişti interesaţi: NICIUNUL!

La dezbaterea publică organizată de Sucursala din Feldioara a CNU, ce s-a desfășurat miercuri la căminul cultural din localitate, au fost participanţi câţi să îi numeri pe degete.
În sală s-au regăsit, pe lângă un reprezentant al Prefecturii Brașov și primarul comunei, Sorin Taus (a căror prezenţă e de bunsimţ pentru o investiţie de acest gen, realizată de o companie de stat). La acestia se adaugă cinci consilieri locali, șase delegați ai FDGR și câțiva localnici, unii dintre ei preocupați doar de un complex de creștere a porcilor din Feldioara, nu de investiția anunțată de CNU.

 

Investiția, așa cum a fost prezentată de CNU, este grandioasă: în modernizarea Uzinei R (cum mai este cunoscută unitatea) se vor pompa 140 de milioane de euro, urmând ca aici să fie implementată tehnologie de ultimă generație. Impactul asupra mediului, promit cei din CNU, va fi nesemnificativ. Ba mai mult, ei au anunțat că pentru noua unitate au fost obținute deja avizele din partea Direcției de Sănătate Publică Brașov și a Sistemului de Gesionare a Apelor Brașov, care, spun reprezentanții companiei, au apreciat faptul că s-au investit 10 milioane de euro, pentru construirea unei noi stații de epurare a apelor industriale.

ur2

 

Detalii despre proiect:

  •  În momentul de față, proiectul este analizat de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, în vederea emiterii acordului de mediu. După eliberarea acestui document va fi stabilită valoarea finală a investiției, după care documentația va fi trimisă la Guvern, care va trebui să aprobe indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții. În 2014, CNU estimează ca va fi elaborat proiectul tehnic, apoi vor începe lucrările, care vor dura 24 de luni. În toate fazele elaborării proiectului tehnic se vor organiza dezbateri cu factorii interesați, inclusiv cu autoritățile locale. Dacă totul decurge conform acestui grafic, în 2016 noua unitate va fi deschisă. Durata de funcționare va fi de 20 de ani;
  • La Uzina R se vor construi noi hale și vor fi aduse utilaje de ultimă generație, astfel că va fi redus consumul energetic, iar randamentul va crește semnificativ. Mai precis, noua tehnologie va permite extragerea a 93,7 % din uraniul existent în minereu. În momentul de față, randamentul este de 75%-85%. Noile clădiri vor fi construite în spațiul de protecție radiologică, ce are o suprafață de 500 de hectare;
  • Cele 4 milioane de tone de steril, ce sunt depozitate acum în compartimentul nr. 3 al bazinului de decantare vor fi reprocesate, recuperându-se o parte a uraniului ce nu a putut fi extras până acum. În faza următoare, sterilul va fi depozitat în compartimentul nr. 3. În compartimentul nr. 2 al iazului va fi depozitat sterilul rezultat în urma procesării minereului ce va fi adus după deschiderea noii linii de procesare;
  • În mare parte, apa folosită pentru procesarea minereului va fi reintrodusă în procesul tehnologic;
  • Unitatea va prelucra între 80.000 și 120.000 de tone de minereu pe an. În momentul de față aici se prelucrează 200.000 de tone;
  • La noua unitate vor lucra aproximativ 270 de persoane, din care 180 vor fi implicate în procesare, restul fiind personal auxiliar. În prezent, la Uzina R lucrează aproximativ 500 de persoane, dintre care 200 sunt din Feldioara;
  • De la mine, minereul va fi adus la Feldioara cu ajutorul camioanelor. În prezent, minereul este transportat pe calea ferată;
  • Produsul finit, dioxidul de uraniu, va fi transportat la Pitești (unde se obține combustibilul necesar funcționării centralei nucleare de la Cernavodă), ca și până acum, în containere de inox, încărcate în camioane speciale.  În momentul de față, lunar, sunt expediate aproximativ 20 de tone de dioxid de uraniu;
  • CNU susține că investiția nu va avea impact negativ asupra apei, solului aerului și nu prezintă nici un risc pentru sănătatea populației.

 

Beneficii pentru Feldioara? Noi incă le căutăm…
Conducerea CNU a afirmat că, pentru obținerea autorizației de construcție va achita o taxă în valoare de 1,5 milioane de euro (terenul este in intravilanul localității Feldioara).

De cealaltă parte, primarul Feldioarei, Sorin Taus, a afirmat că a discutat cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, cerându-i ca 1% din valoarea investiției să fie virată către bugetul local al comunei: „Este vorba despre aproximativ 18 miliarde de lei vechi. Ministerul Economiei a găsit soluția să nu plătească: a invocat un act normativ potrivit căruia acest minister este scutit de la plata unor taxe”.
Aşadar, de aici, nimic către bugetul local, deşi prin Feldioara vor trece camioane grele ce vor folosi infrastructura localităţii.

Acum, primăriile localităților unde CNU are obiective (inclusiv Cernavodă), vor să convingă Guvernul să emită un act normativ prin care aceste localități să beneficize de măsuri compensatorii.

Versiunea CNU a poveştii sună inofensiv. Despre riscuri nu vorbeşte nimeni. Asaltați de argumentele proiectantului şi în absenţa unei „opoziţii” competente din partea ONG-urilor de mediu, care au lipsit cu desăvârşire de la această dezbatere- e adevărat, mai puţin firebinte decât proiectul Roşia Montană- rămânem doar cu partea frumoasă, glorioasă şi înfloritoare a poveştii…

Citește mai departe
5 Comentarii

5 comentarii

  1. Erwin Albu

    04/10/2013 at 09:31

    Atac inutil la adresa puţinilor care mai reacţionează în această ţară, în care la fiecare secundă apar noi şi noi subiecte demne de reacţie civică şi care necesită atitudine. Însă cu puţinele resurse umane şi chiar financiare personale (pentru că nu, nu ne plăteşte Soros), cum să faci faţă avalanşei de nereguli sau subiecte care necesită analize, obiecţii şi atitudini?

  2. metropolitan2012

    04/10/2013 at 11:56

    Textul nu s-a vrut a fi un atac. Ne-am dorit sa provocam o reactie, oricat de mica, din partea celor care formeaza societatea civila si care pot interveni in astfel de dezbateri pe niste proeicte care ne privesc pe toti. Extinderea Uzinei R ne priveste pe toti brasovenii, insa, din nou, nu cunoastem toate aspectele proiectului. Iar prezenta mai multor cetateni si a unor ONG-uri la dezbatere poate ar fi provocat niste raspunsuri la intrebarile care sunt in aer.

    Am auzit pana acum doar varianta investitorului, adica cea oferita de Compania Nationala a Uraniului, care spune ca totul e infloritor si nu are cum sa dauneze mediului si localitatii. Nimeni nu se intreaba insa de pana acum Agentia de Mediu nu si-a dat ok-ul proiect, desi acesta a fost inaintat mai demult pentru avizare, nimeni nu se uita atent sa vada ca cetatenii, nu numai ca nu vor avea locuiri de munca in plus, vor pierde aproape jumate din cele existente acum (de la 500 de job-uri vor ramane 200 si ceva).
    Minereul de uraniu va fi transportat la Uzina R cu camioane de mare tonaj, pe sosea!! Cand peste tot in Europa, astfel de transporturi folosesc caile ferate, noi alegem varianta mai ieftina dar mai distructiva, mai poluanta, mai periculoasa… Doar cateva intrebari care isi pot gasi raspuns printr-o presiune un pic mai mare din partea cetatenilor.

    PS- Ii respectam pe cei care lupta pentru RM, cu conditia ca ei protesteze din convingere, nu din teribilism.

  3. marius

    04/10/2013 at 16:24

    Sunt cumva de acord ca nu asa reusiti sa atrageti atentia asupra acestui subiect. E o tehnica deja rasuflata si folosita prin toate platourile tv care chipurile discuta despre protestele RM: da’ pentru cutare lucru sau pentru cutare chestie de ce n-au protestat?

    Puteati foarte frumos si civilizat sa prezentati faptele, si sa legati frumos de faptul ca in Romania s-a trezit de curand un curent civic fara precedent si ca astfel de proiecte ca cel de la Feldioara trebuie discutate alaturi de alte subiecte de actualitate, ca RM.

    Nu sunteti cam tupeisti daca banuiti ca pentru RM se protesteaza din teribilism? Ce rost a avut remarca asta?

    Fiti civilizati!

  4. Ioan

    07/10/2013 at 12:12

    Nu spuneți că este la modă să ieși în stradă pentru Roșia Montană, dacă era așa, am fi fost cu miile acolo (cel puțin mai mulți decât cei ce stau la terase pe Republicii)! Vrem să ne implicăm, vrem să știm – nu mai urechiați pe cei ce au un minim de simț civic în județul ăsta adormit! Apropo, e la modă să lucrezi în media și să critici „ecologiștii” – nu?

  5. Ionescu Dan

    08/10/2013 at 12:37

    Reprezint Societatea Ornitologica Romana, un ONG care este co-custode al ariei protejate de la Dumbravita-Rotbav. Desi uzina se afla la doar cativa km de aria protejata, nu am stiut absolut nimic de acest proiect si de intalnire. Ne vom interesa la APM.

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Cu bani privați: Secția de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov se mută în Staționarul Tractorul. Cu bani publici: Clădirea în care funcționează acum Oncologia intră în reabilitare

Publicat

in

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire.

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, Fundația Metroplis are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro.

„Propunerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este mutarea întregii activități de oncologie într-un alt spațiu – Pavilionul Tractorul – și reorganizarea completă a modului în care sunt tratați pacienții oncologici. Practic, nu mai vorbim doar despre niște saloane renovate, ci despre un model de tip «holding clinic și paraclinic», în care pacientul are acces, în același loc, la secție cu paturi, spitalizare de zi, ambulatoriu, farmacie, laborator clinic, radiologie și, foarte important, un compartiment de paliație, atât de necesar. Proiectul este însă mai mare decât cel de la Mârzescu. Mult mai mare. Și mai scump. Cu banii pe care îi avem nu putem moderniza toată secția. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul comunității din Brașov și al mediului de business local”, a declarat președintele Fundației Metropolis, Codin Maticiuc.

Clădirea Staționarului Tractorul este în proprietatea Municipiului Brașov, iar reprezentantul Fundației Metropolis a menționat că „echipa Fundației Metropolis a avut o întâlnire cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Discuția a fost clară și directă, iar deschiderea pentru acest proiect există”.

În Staționarul Tractorul, pacienții cu afecțiuni oncologici vor avea acces și la alte specialități și vor beneficia de un suport medical mai complex decât au în prezent – medicină internă, ATI, investigații – fără ca pacientul să mai fie plimbat între clădiri sau chiar între spitale, așa cum se întâmplă acum.  

Inițiativa Metroplis rezolvă o problemă a Consiliului Județean Brașov

Proiectul Fundației Metropolis completează planurile Consiliului Județean Brașov, care urmează să reabiliteze Corpul B din Pavilionul Mârzescu. De altfel, administrația județeană brașoveană a anunțat că ministrul Dezvoltării, ministrul Cseke Attila, a emis Ordinul nr. 429/08.04.2026 care prevede includerea proiectului „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire urgenţă” în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Lucrările la Corpul B al Pavilionului Mârzescu sunt estimate la 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de realizare în cazul fiecărui obiectiv este de 24 luni.

În prezent, în Corpul B al Pavilionului Mârzescu funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dar și spații ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. În momentul începerii lucrărilor de reabilitare cele două unități medicale trebuie să elibereze spațiile, iar proiectul Fundației Metroplis rezolvă problema eliberării etajului ocupat de Oncologie.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

in

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Trending