Ramai la curent!

Politica

Cum își consolidează PNL poziția în județul Brașov. Pe Goidescu l-au rezolvat

Publicat

in

Campania electorală pentru alegerile locale din acest an  fost una extrem de liniștită, iar mesajele competitorilor nu au fost suficient de convingătoare pentru a-i convinge pe oameni să meargă la vot. Iar mulți dintre cei care au mers au votat micile partide. După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor, politicienii brașoveni au devenit mai vioi și au început să facă combinațiile post-electorale. Abia acum a început războiul, unul extrem de dur, miza fiind controlul celor doi poli de putere ai județului, respectiv municipiul Brașov și Consiliul Județean. Acum, după două săptămâni se conturează și câștigătorii: liberalii. Au fost cei mai abili, au jucat dur, au lovit în forță și au avut o strategie inteligentă, luând partid cu partid și oferindu-i fiecăruia câte ceva, chiar cu prețul cedării unor „teritorii”. Nu au viceprimari în Brașov și, formal nu au nici primar, pentru că George Scripcaru este independent. Când nu a mers cu binișorul, liberalii au scos săbiile din teacă și este posibil să o mai facă.

Cum a fost spartă o coaliție   

În județul Brașov, pe locul al 3-lea s-a clasat PER, care în CL Brașov a obținut două mandate, iar în Consiliul Județean are trei reprezentanți.

Cu portofoliul de mandate în buzunar, conducerea PER Brașov, mai precis Ionel Goidescu, a plecat la negocieri… sau a așteptat să fie invitat.

La nici o săptămână de la alegeri, PER Brașov a bătut palma cu FDGR și PMP, liderii celor trei partide anunțând constituirea unui grup de șase consilieri locali. Pasul următor ar fi fost ca triada să negocieze formarea unei majorități cu unul dintre cele două mari partide, PNL sau PSD. Ideea FDGR-iștilor era să impună un viceprimar, pe Arnold Ungar (fost Ungureanu). Ionel Goidescu a spus că în CL Brașov nu vrea nici o funcție, iar Costel Mihai a tăcut.

Potrivit unor surse, negocierile ar fi urmat să se ducă doar cu social-democrații. De altfel, de mai multe ori, Ionel Goidescu a declarat că nu vrea să discute cu cei doi Veștea, Adrian și Mihail. Nici ei nu au stat de vorbă cu Goidescu.

Triada PER-FDGR-PMP nu a durat mult, pentru că popularii s-au înțeles cu liberalii. Prin protocolul politico-administrativ semnat între PNL, PMP și UDMR, popularii au obținut un post de viceprimar, care, cel mai probabil, va fi ocupat de Costel Mihai. Noua coaliție PNL, UDMR, PMP a fost anunțată joia trecută.

Să ne amintim ce a spus atunci primarul George Scripcaru: „Am discutat cu preşedintele executiv (de la nivel central – n.red) al PER , Cătălin Nămăescu. I-am detaliat protocolul şi, în numele PER, el a agreat proiectele. Vor mai urma discuţii pe această temă, inclusiv cu reprezentanţii PER de la nivelul municipiului Braşov, urmând ca ei să se clarifice în zilele următoare”.

Iar lucrurile din PER s-au clarificat. Conducerea centrală a partidului a emis o hotărâre privind excluderea din PER a lui Ionel Goidescu, decizia fiind motivată prin faptul că liderul de la Brașov ar fi transmis  comunicate de presă fără a obține acordul centrului. Totodată , Goidescu a fost acuzat că l-ar fi amenințat pe președintele partidului, Dănuț Pop.

Goidescu și-a revenit din șocul loviturii și a lansat contraofensiva. A organizat marți o conferință de presă în care a anunțat că „asocierea cu FDGR și cu PMP a creat o nervozitate excesivă la București. Acest grup le crea probleme, în special celor din zona PNL”.

„Zilele trecute cei doi Veștea au mers la București. Lucrurile au degenerat. Au făcut presiuni să ne ia alături de ei. Conducerea națională s-a comportat nervos. Sâmbătă, la noi a fost o ședință a Biroului Permanent Național, pentru a sancționa organizația de la Brașov. Colegii din județ au spus că e bine să mergem pe linia stabilită inițial. S-a spus că dacă nu se face alianța cu PNL să fiu exclus. Eu agreez o alianță, dar nu voi fi parte  a unei înțelegeri. Am fost dispus sa renunț la mandatul de consilier județean, doar pentru binele partidului. Mi s-a reproșat ca nu am respectat statutul partidului. În discuție, au apărut numele Blaga și Gorghiu. Explicit mi s-a spus că Blaga și Gorghiu nu îl vor pe Goidescu la Brașov. S-a vorbit și de implicarea celor doi Veștea și a lui Scripcaru. Vin presiuni, unii membri sunt amenințați că nu li se validează mandatele”, a declarat Goidescu.

El a spus că va merge mai departe și va contesta decizia conducerii partidului, inclusiv în instanță.

„Ce  s-a  obținut la Brașov  fost munca celor de  aici. În schimb, vine președintele partidului și spune că trebuie să meargă în Parlament, iar eu nu sunt dorit de Blaga și Gorghiu”, a mai spus Goidescu.

Practic, după ce a încercat să „le-o tragă” celor din PNL (cum au obiceiul să spună politicienii), Goidescu a fost secerat, însă s-a repliat rapid, pozând în victimă. Ba mai mult, a spus că victime ale jocurilor de la București sunt toți   ecologiștii din județ, care, a spus el, au atras 20% din voturile obținute de PER la nivel național, iar acum li se impune ceva de la centru.

Urmează FDGR?

Până acum, partidele mici au fost luate la mână unul câte unul. UDMR- rezolvat cu o funcție de viceprimar și unul de vicepreședinte al Consiliului Județean. PMP – rezolvat, pentru că din doi consilieri locali, unul va fi viceprimar. PER – rezolvat.

Să luăm aminte de o declarație de joia trecută a lui Adrian Veștea:

„Am discutat şi cu reprezentanţii FDGR, cu Wolfgang Wittstock şi Caroline Fernolend, care s-au arătat interesați de proiectul nostru și este posibil să ni se alăture în acest demers”.

Membri ai FDGR sunt și Cristian (uneori Christian) Macedonschi și Arnold Ungar (fost Ungureanu), declarați pe față anti-Scripcaru și anti-PNL.

 

 

Politica

Șefa CCR explică anularea alegerilor: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost determinată de încălcări grave ale regulilor electorale și suspiciuni legate de finanțarea campaniilor. Curtea Constituțională invocă drepturi afectate și informații apărute târziu în procesul de validare.

Publicat

in

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

  • încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
  • afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
  • nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.

Citește mai departe

Politica

Nicușor Dan începe să dea înapoi chiar pe una dintre promisiunile-cheie din campanie: „Voi merge des… de la un moment dat încolo” la ședințele CSM

Publicat

in

Una dintre promisiunile puternic rostogolite în campania electorală de Nicușor Dan, echipa sa și influencerii din sfera sa a fost implicarea directă în zona Justiției, în limitele permise funcției, chiar de către Constituția României – inclusiv prin participarea la ședințele Consiliul Superior al Magistraturii, pe care președintele le poate prezida. Numai că, ajuns la Cotroceni, tonul începe deja să se schimbe, iar în conferința de presă susținută ieri, președintele a început să dea înapoi și să ofere răspunsuri „de acoperire”.

Întrebat miercuri la conferința de presă dacă va merge la ședințele CSM, așa cum a anunțat în campanie, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Voi merge des. De la un moment dat încolo”.

O formulare care îl pune pe șeful statului din nou în lumina unei „minciuninele” sau cel puțin al unui „neadevăr” – după răspunsul ferm din campanie că, în mandatul său nu va fi majorat TVA-ul, de exemplu. Mai ales în contextul în care, în timpul campaniei, ideea prezenței sale active în zona Justiției a fost prezentată ferm ca o modalitate de control instituțional, moderare și implicare directă în apărarea statului de drept.

Ajuns însă în funcție, președintele pare să descopere că una este retorica de campanie și alta este realitatea instituțională a mandatului. Pentru că explicația oferită ieri, în conferința de presă de șeful statului a mers într-o direcție mai largă, legată de lipsa informațiilor solide pe baza cărora se iau deciziile în stat.

„Aici e o chestiune sistemică şi serioasă, pentru că sunt multe afirmaţii în spaţiul public care nu sunt dovedite. Cel mai confortabil pentru un decident politic, cum e preşedintele României, ar fi să aibă 3-4 corpuri profesionale şi fiecare să vină cu un document care să sintetizeze nişte probleme şi el să ia decizia în baza unei informaţii care este cât de cât uniformă între aceşti actori sociali şi diferă doar chestiunea de opţiune, de decizie. Din păcate, şi asta e general pentru multe domenii din activitatea noastră socială, informaţiile lipsesc. Opiniile sunt multe, dar informaţiile de bază lipsesc.”

Nicușor Dan a continuat în aceeași notă de explicații (prea) complexe spunând că, în multe situații, un decident politic nu poate opera rapid pentru că nu are la dispoziție analize deja pregătite:

„Şi atunci, pentru ca un decident politic să aibă o opţiune, de exemplu pe o negociere în cadrul Uniunii Europene, aici este dificultatea. Nu e suficient să dea trei telefoane să primească trei rapoarte, că ele nu există. Şi atunci trebuie să cheme nişte comisii şi comisiile alea să producă informaţia pe care ar trebui să o ai instant. Asta este, de fapt, dificultatea.”

Practic, de la o promisiune fermă că va prezida ședințele CSM, așa cum îi permite legislația, președintele Nicușor Dan atuncă acum responsabilitatea pe comisii. Așa cum a făcut și cu promisiunea de a nu crește TVA-ul în mandatul său…

Citește mai departe

Politica

Războiul motorinei: Sorin Grindeanu îl acuză de „cinism” pe Ilie Bolojan

Publicat

in

Disputa dintre PSD și PNL privind măsurile menite să țină sub control prețurile la carburanți a continuat și ieri, la Brașov. Astfel, președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a reproșat partenerilor liberali din Coaliție că amână nepermis de mult aplicarea măsurilor propuse de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Acum patru săptămâni, Bogdan Ivan a prezentat un set e măsuri pentru reducerea șocului creșterii prețurilor la carburanți. Luni a fost o ședință a Coaliției, în care s-a decis consituirea unui grup de lucru. Toată această întârziere mi se pare ciudată. Dacă prețul este mai mare, statul încasează mai mult. Eu cataloghez lipsa de decizie ca fiind una cinică. Ăsta e cinism, nu bună guvernare”, a declarat Grindeanu.

Totodată, el liderul social-democrat l-a criticat pe Ilie Bolojan, care respinge reducerea TVA pe motiv că România ar putea intra în infrigement.

„Aproape toate țările UE au luat măsuri pentru atenuarea creșterii sau reducerea prețurilor la pompă. Polonia și Spania au redus TVA și nu au intrat în infrigement”, a încheiat Grindeanu.

Citește mai departe

Trending