Connect with us

Cotidian

Cum vrea viceprimarul Ghimbavului să rezolve problema salariilor neplătite de la primărie: trimite scrisori deschise în plicuri închise!

Published

on

Ghimbavul este, probabil, singura localitate în care salariații vin la muncă fără  a fi plătiți. Cel puțin în această perioadă. Cu excepția primarului Dorel Toma (PSD) și a viceprimarului Ionel Fliundra (PNL), care și-au luat banii. Problema a apărut după ce în 17 iulie, Consiliul Local Ghimbav a aprobat noua grilă salarială, care nu a fost aplicată ulterior. 

Într-o conferință de presă susținută la sediul PNL Brașov, viceprimarul orașului a declarat că primarul Ghimbavului, secretarul localității și contabilul-șef nu sunt de acord cu noua grilă, pentru că veniturile le-au fost diminuate. Acesta ar fi cauza blocării salariilor, susține Ionel FLiundra. „De exemplu, secretarul localității a avut 15.000 lei brut pe lună, iar conform noii grile are 5.800 de lei, mai puțin decât primarul și viceprimarul”, a susține Fliundra. De altfel, secretarul localității a refuzat să semneze hotărârea de Consiliu Local, pe actul normativ el scriind „Refuz de aviz întemeiat prin referat nr. 7458 din 31.07.2017”. 

„Ei (primarul, contabilul șef și secretarul – n.r.) susțin că fondul bugetul local nu a fost rectificat și că mai e nevoie de 90.000 de lei până la sfârșit anului,  pentru a acoperi majorările, adică 15.000 pe lună. Dacă luăm în calcul economiile făcute din reducerea salariului secretarului localității, a primarului, a contabilului-șef, dar și sumele rezultate în urma  diminuării sporurilor destul de mari ale unor funcționari care făceau parte din comisii, cred că se pot găsi fondurile necesare”, a precizat Ionel Fliundra. 

În 1 august, Prefectura Brașov a emis un document în care a precizat că  actul normativ adoptat de deliberativul local a fost aprobat cu respectarea prevederilor legale. Ulterior, în 18 august, tot Prefectura a recomandat Primăriei Ghimbav să pună în aplicare hotărârea, dar avertizează că cine nu semnează răspunde administrativ și penal pentru refuz. 

„În 19 august  a fost convocată o ședință de îndată a Consiliului Local. Credeam că suntem chemați pentru a vota rectificarea de  buget necesară acoperirii majorărilor salariale. Am fost chemați să reducem coeficienții funcționarilor și să îi majorăm pe ai celor trei. Nu a fost cvorum, așa că proiectul nu a mai fost supus aprobării”, a continuat viceprimarul.

Soluția anunțată de viceprimar pentru a rezolva problema? Scrisorile deschise.  

„Funcționarii care vin la muncă scriu pe condică «neplătit» sau «abuz în serviciu». Funcționarilor le e frică, așa cu nu vor depune plângere. Noi, cei din Consiliul Local am contractat un avocat, pentru a vedea ce este de făcut.  Suntem singura localitate din România în care salariații Primăriei nu și-au încasat salariile. Deja s-a autosesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov, care a făcut o verificare la Primărie. De asemenea, în această perioadă, Curtea de Conturi face un control la Primăria Ghimbav, auditorii cunosc situația și dau dreptate angajaților. Eu voi trimite o scrisoare deschisă către instituțiile abilitate și sper ca acestea să ia măsuri”, a explicat viceprimarul.

Întrebat în conferința de presă de ce, în loc de trimiterea unor „scrisori deschise” nu depune plângeri pentru abuz în serviciu împotriva primarului sau a secretarului localității, viceprimarul a răspuns că scrisorile deschise vor fi închise în plicuri (?!). 

 

Ce salarii au votat consilierii: 

  • Primar – 7.975 lei brut/lună
  • Viceprimar – 6.525 lei brut/lună
  • Secretar – 5.800 lei brut/lună
  • Șef serviciu, arhitect-șef – 5.655 lei brut/lună
  • Șef birou – 5.510 lei brut/lună
  • Auditor – între 4.785 lei brut/lună și 5.510 lei brut/lună, în funcție de gradul profesional (asistent, principal, superior)
  • Inspector / consilier – între 3.190 lei brut/lună și 4.3500 lei brut/lună, în funcție de gradul profesional (debutant, asistent, principal, superior)
  • Polițist local cu studii superioare- între 3.263 lei brut/lună și 3.988 lei brut/lună, în funcție de gradul profesional (asistent, principal, superior)
  • Polițist local cu studii medii – între 2.900 lei brut/lună și 3.045 lei brut/lună, în funcție de gradul profesional (principal, superior)
  • Referent – 3.190 lei brut/lună
  • Director – 4.147 lei brut/lună
  • Șef serviciu SVSU – 4.350 lei brut/lună
  • Consilier juridic – 5.510
  • Specialist prevenire – 2.610 lei brut/lună
  • Șef formație muncitori – 3.408 lei brut/lună
  • Referent  (contractual)- 2.610 lei brut/lună
  • Bibliotecar – 2.900 lei brut/lună
  • Administrator – 2.900 lei brut/lună
  • Magaziner – 2.610 lei brut/lună

 

 

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Trending