Două asistente de la Spitalul de Copii din Brașov au demarat o “Școală pentru mame”, unde mămicile învaţă reguli elementare de igienă, în condiţiile în care majoritarea provin din medii defavorizate.
Proiectul ”Şcoala mamei” a fost iniţiat de două asistente din cadrul Spitalului de Copii Braşov, iar mamele pot învăţa cum să-şi îngrijească copiii sau, să-i ferească de boli, dar și de ce acte au nevoie cei mici.
Cea mai mare parte dintre cursante sunt minore ori femei care provin din medii defavorizate.
Asistentul Daniela Davidescu, cea care a iniţiat proiectul „Şcoala Mamei”, alături de asistentul social din cadrul unităţii, Gabriela Slăvitescu, spune că s-a implicat voluntar în crearea acestei şcoli din dorinţa dar şi din nevoia de a le ajuta pe tinerele mame să cunoască unele reguli elementare de îngrijire a lor şi a copiilor lor.
Având în vedere faptul că aproximativ 70% din pacientele care ajung în spitalul braşovean alături de copiii lor provin din medii defavorizate, principala provocare a educatorilor de la „Şcoala Mamei” este să le înveţe pe acestea şi implicit pe copiii câteva reguli elementare de igienă.
”Încercăm să le facem pe mămici să înţeleagă că dacă respectă regulile de igienă este în favoarea lor, dar şi a copiilor lor. Din păcate, există în continuare o lipsă de cunoştinţe şi de informare a populaţiei cu privire la educaţia sanitară, pornind cu simpla igienă a mâinilor şi finalizând cu îngrijirea copilului”, a spus Laura Sotiriade, asistent şef în cadrul Spitalului de Copii Braşov, citată de MEDIAFAX.
La rândul ei, Daniela Davidescu a spus că mai sunt mame care refolosesc scutecul de unică folosinţă al bebeluşului, punându-l la uscat pe calorifer sau care nu ştiu cum să utilizeze o toaletă.
Totodată, pentru ca tinerele mame să înveţe că pot preîntâmpina anumite accidente sau boli printr-o educaţie sanitară corectă, astfel ca să nu se mai ajungă la spital, educatorii de la „Şcoala Mamei” ţin periodic lecţii şi în mijlocul comunităţilor din care provin.
Prima lecţie deschisă pe teren a fost ţinută la Budila, unde asistenţii Spitalului de Copii le-au dat mamelor câteva sfaturi în ceea ce priveşte îngrijirea copiilor. De exemplu, rata scăzută de alăptare exclusivă la sân în primele şase luni este una din principalele probleme privind sănătatea mamei şi a sugarului în ţara noastră. Şi la Budila, educatori proiectului au constatat că mamele apelează, din păcate, la metode „moderne” de hrănire a copilului.
”Am avut cazul unei mame, care îşi hrănea bebeluşul de la două luni cu ceai în care punea iaurt pentru copii. Încercăm ca prin aceste lecţii pe care le facem în mijlocul comunităţilor să subliniem importanţa alimentaţiei naturale la sân a nou-născutului, dar şi care sunt nevoile fiziologice ale unui sugar în fiecare stadiu de dezvoltare, fiindcă de fapt în aceste comunităţi sunt destule mame care sunt la rândul lor copii şi nu a avut cine să le ofere o astfel de educaţie”, a explicat Daniela Davidescu.
Un aspect important care a fost remarcat de către personalul medical al unităţii sanitare este faptul că vârsta la care fetele devin mame a scăzut la 13 ani de la 15 – 16 ani, cât era în urmă cu cinci ani, astfel că şi educaţia lor este precară.
”De multe ori, avem paciente care ajung în spital fiindcă nu ştiu să gestioneze situaţii uşoare, cum ar fi de exemplu febra la copil, colicii, vărsăturile sau dacă copilul este agitat. Încercăm să vorbim deschis cu mamele, acasă la ele, pentru că aşa înţeleg mai bine. Degeaba la externare primesc diverse recomandări, dacă nu le pot face. Sunt cazuri care nu au acces la apă, curent electric, dar nici la asistenţă medicală primară. De exemplu, am avut o pacientă căreia i s-a recomandat tratament la medicul de familie, dar din păcate era dintr-o zonă unde nu avea tot satul medic, iar cea mai apropiată unitate sanitară era la câteva zeci de kilometri”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, Gabriela Slăvitescu, asistent social în cadrul Spitalului de Copii.
Chiar dacă lucrează în domeniul medical, asistenţii de la Spitalul de Copii sunt nevoiţi să le explice părinţilor şi o serie de lucruri care ţin de partea de administraţie publică, având în vedere faptul că sunt în continuare multe cazuri de părinţi şi copii fără identitate.
Lecţii deschise cu mamele care sunt internate în spital se fac săptămânal, timp de câte o oră, pe câte o secţie, iar în fiecare lună, educatorii proiectului vor să organizeze câte un curs public, la care să participe orice părinte doreşte să afle mai multe informaţii despre creşterea şi îngrijirea copilului.
De asemenea, cu sprijinul autorităţilor locale, personalul Spitalului de Copii vrea să ajungă în cât mai multe comunităţi defavorizate, iar alături le vor fi şi medici pediatri, care să le poată oferi câte un consult gratuit copiilor care nu au acces la servicii medicale.
Fii primul care comentează