În anul 2005, conform studiului PIN MATRA (I. A. Biriș & P. Veen, 2005), în România erau identificate aproximativ 220.000 de hectare de pădure care întrunea condițiile includerii în categoria „virgină” (care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nici o influenţă antropică directă sau indirectă) sau „cvasivirgină” (pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice).

În anul 2017, conform „Hărții pădurilor virgine potențiale din România”, realizată de Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde din Germania și Universitatea Al. I. Cuza din Iași, au fost identificate peste 295.000 de hectare de păduri virgine potențiale, care pot deveni punctul de pornire pentru realizarea inventarului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din țara noastră. Din această suprafață, în județul Brașov au fost identificate peste 49.601 hectare, iar cea mai mare densitate de astfel de păduri se află în situl Natura 2000 Făgăraș (care se află și pe teritoriul județului Brașov).

Dacă estimările pornesc de la 200.000 de hectare, oficial, conform Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, publicat pe site-ul Ministerului Mediului în luna octombrie a anului trecut, în țara noastră sunt validate 13.134 de hectare, dintre care 1.327,1 ha în județul Brașov. Cele mai mari suprafețe de pădure virgină sau cvasivirgină sunt în proprietatea statului român sau a autorităților locale, fiind administrate de Romsilva sau de regiile locale a pădurilor. 

Procesul de validare este „în curs”, spun reprezentanții Romsilva. În realitate, procedura este blocată.

O „resursă”, dar nu acum…

La nivel declarativ, pentru Romsilva pădurile virgine și cvasivirgine reprezintă o resursă, iar procesul de validare a acestora în vederea includerii în catalogul național este în curs de derulare.

„Sunt multe păduri virgine și cvasivirgine în țara noastră, care reprezintă o resursă importantă din punct de vedere social. Majoritatea pădurilor virgine identificate sunt în fondul forestier administrat de statul român. Sunt în jur de 14.000 de hectare de păduri incluse în categoria pădurilor virgine și cvasivirgine, dintre care, cu aproximație, 11.000 ha sunt pe fondul forestier al statului român, iar în jur de 3.000 ha sunt pe terenuri private. Probabil că se vor mai identifica de-a lungul timpului, pentru că este un proces în curs”, a declarat Sorin Sfîrlogea, membru în Consiliul de Administrație al Romsilva la Gala Ariilor Protejate ce s-a desfășurat în Poiana Brașov. 

Pădurile virgine dispar de la o zi la alta

În realitate, potrivit declarației directorului tehnic al Fundației pentru Arii Protejate ProPark Brașov, Erika Stanciu (foto), fost secretar de stat în Ministerul Mediului în anul 2016, procedura de validare a pădurilor virgine și cvasivirgine din România „a fost blocată în acest an”.

„În anul 2016, în noua luni a fost finalizată prima versiune a catalogului pădurilor virgine și cvasivirgine. Conform studiului PIN MATRA s-a pornit de la o suprafață de peste 200.000 de hectare, iar acum sunt validate în jur de 14.000 de hectare. În toți acești ani, s-a tăiat din aceste păduri, iar anul acesta procesul a fost blocat. De ce?”, a declarat Erika Stanciu, tot în cadrul Galei Ariilor Protejate.

Plăți compensatorii, doar pe hârtie

Având în vedere că în pădurile virgine și cvasivirgine este interzisă orice intervenție, proprietarii privați au dreptul la compensații financiare, echivalente cu masa lemnoasă pe care ar fi putut să o extragă. Hotărârea de Guvern privind acordarea acestor compensații a fost aprobată anul trecut, dar normele metodologice au apărut anul acesta, în 30 mai, valoarea maximă ce poate fi plătită în 2017 fiind de 48 milioane lei.
Din păcate, a afirmat Erika Stanciu „hotărârea privind acordarea compensațiilor nu a fost promovată. Mulți proprietari nu știu de existența ei”.

Pe de altă parte, dintre cei care au aflat de existența plăților compensatorii nu au reușit să obțină în acest an compensațiile. De exemplu, reprezentanți ai Ocolului Silvic Pădurile Șincii, care are în administrare și pădurea virgină de la Șinca (inclusă anul acesta în patrimoniul mondial UNESCO), spun că de aceste compensații pot beneficia doar proprietarii privați, nu și autoritățile locale care dețin astfel de suprafețe.
Cât despre proprietarii privați, nici aceștia nu au fost extrem de norocoși în ceea ce privește încasarea acestor compensații. Pădurarii de la Șinca au spus că dosarele proprietarilor privați au fost respinse, motivul fiind că au fost depuse prea târziu.

„Au fost interpretări diferite în ceea ce privește termenul până la care puteau fi depuse cererile, astfel că dosarele au fost respinse, iar proprietarii de la Șinca nu vor primi compensațiile în acest an. În alte zone din țară au fost și proprietari ale căror dosare au fost aprobate, dar nu vor primi banii pentru perioada iunie – decembrie 2017, cum prevede legislația, ci pentru perioada octombrie – decembrie 2017”, a declarat un reprezentant al Ocolului Silvic de la Șinca.