Connect with us

Investitii

Brașovul, Sibiul și Argeșul vor semna un parteneriat pentru dezvoltarea stațiunii de schi din Munții Făgărașului. Totuși, stațiunea se află într-o zonă aproape inaccesibilă.

Published

on

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, s-a întâlnit joi, la București, cu președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, președintele Consiliului Județen Sibiu, Daniela Câmpean, și vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Gabor, pentru a discuta despre implementarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munții Făgăraș (200 de zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare durabilă în masivul Făgăraş)” – prevăzut în Masterplanul investiţiilor în turism, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul Consiliului Județean Argeș.
„Prin acest proiect se are în vedere amenajarea a 150 km de pârtii de schi în Masivul Făgăraș, ceea ce ar însemna o dublare a numărului de kilometri de pârtii din țara noastră. În urma discuțiilor s-a stabilit ca, pentru început, cele trei județe să semneze un contract de colaborare pentru implementarea acestui proiect, Argeșul, Sibiul și Brașovul fiind singurele beneficiare”, a transmis administrația județeană argeșeană.
Masterplanul a fost aprobat prin HG nr. 558/2017, iar domeniul schiabil din Munții Făgăraș este pe lista investițiilor care „pot fi implementate direct de către Ministerul Turismului”.

Poate în 2019… 

Acest proiect este într-o stare incipientă. De altfel, în luna decembrie a anului trecut, ministrul turismului a mers la Bâlea Lac, iar într-o conferință de presă a afirmat că acesta este „un proiect pe care România și-l dorea din anii ’70”. Tot atunci, el a anunțat că, în cel mai fericit caz, implementarea proiectului ar putea începe în anul 2019.
Totuși, proiectul promovat de Mircea Titus Dobre, pe langă faptul că va fi extrem de costisitor, mai are un punct slab: accesul în zona viitoarei stațiuni se face pe DN 7C (Transfăgărășan), drum care se închide în fiecare an, în jurul datei de 1 noiembrie. Practic, dezvoltarea stațiunii ar trebui să fie corelată cu un alt proiect grandios și extrem de costisitor: modernizarea Transfăgărășanului, astfel încât pe acesta să se poată circula și iarna. Aceasta investiție a fost anunțată anii de reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, dar totul a rămas la stadiul de plan.

Ce proiect era visat în „epoca de aur”

De altfel, potrivit site-ului sibian turnulsfatului.ro, despe acest proiect s-a discutat încă din 1968, când s-a dorit realizarea în Munții Făgăraș a unui oraș olimpic. S-au realizat proiecte și studii, iar la un moment dat chiar s-a pus problema începerii lucrărilor, dar șantierul nu a mai fost deschis, costurile fiind mult prea mari. Domeniul schiabil Bâlea – Capra ar fi urmat să fie dezvoltat într-un areal delimitat de Piscul Negru (1.200 m altitudine) și culmea Mușeteica (2.200 – 2.400 m altitudine) la sud, muchia Podeanu (1.900 m -2.200 m altitudine) la vest, culmea Râiosu – Buda – Arpașu Mic (2.360-2.450 m altitudine) la est și valea Bâlii respectiv valea Doamnei (minim 1.234 m altitudine) la nord.

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending