Ramai la curent!

Investitii

Decizia Consiliului Județean Brașov: „Continuăm noi lucrările la aeroport, apoi mai vedem”

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov și-a asumat marți, în mod oficial, finalizarea aeroportului prin forțe proprii, aleșii votând o hotărâre cu două articole în care se arată că „se aprobă finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”.

Mai exact, conform acestui act normativ, operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1) sau această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3).

Proiectul a fost aprobat de 29 dintre cei 31 de consilieri prezenți la ședință. Ceilalți doi, respectiv Ionel Spinean și Nicolae Postolache (ambii de la PER), s-au abținut.

Tot marți a fost aprobată și o hotărâre privind contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane de lei (aproximativ 33,69 milioane de euro) urmează a fi alocată pentru lucrările la aeroport. Sumei de 155 milioane lei i se adaugă cele aproximativ 4,86 milioane de euro din împrumutul CEC Bank contractat în urmă cu mai mulți ani, astfel că, pentru aeroport ar fi disponibilă suma de 38,55 milioane de euro. 

 

 

Cât costă, de fapt, aeroportul și cât își poate permite Consiliul Județean?

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, pentru a se finaliza lucrările la aeroport ar fi nevoie de suma totală de aproximativ 57,5 milioane euro (conform studiul de fezabilitate aprobat în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 6 decembrie 2016), astfel că administrația județeană va trebui să mai găsească încă 18,45 milioane de euro.

Acest efort financiar al Consiliului Județean este, însă, unul optimist, pentru că potrivit studiului de fundamentare, realizat de Reliance Travel & Consulting și ONV LAW „valoarea totală a investițiilor pentru Etapa III (până la darea în folosință a aeroportului) se ridica la aproximativ 65,4 milioane  euro (inclusiv TVA), compusă din suma de 57,5 milioane euro prevăzută în studiul de fezabilitate pentru Etapa III (IPTANA SA) plus 7,9 milioane euro, valoarea unor investiții obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse în studiul de fezabilitate menționat”.

Practic, luând în calcul cele menționate în studiul de fundamentare, pe lângă cei 38,55 milioane euro din credite, Consiliul Județean va mai trebui să facă rost de 32,22 milioane de euro (aproximativ 147,2 milioane de lei), iar probabilitatea ca această sumă să fie obținută tot dintr-un credit este destul de mică, având în vedere că în eventualitatea obținerii împrumutului de 200 de milioane de lei, Consiliul Județean se va apropia de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege.

Calculele s-ar putea complica dacă administrația județeană nu va reuși să identifice un concesionar care să investească în dezvoltarea aeroportului, pentru că în acest caz, Consiliul Județean va trebui să investească și în extinderea aeroportului.

Președintele Adrian Veștea, acuzat că sacrifică județul

Discuțiile din Consiliul Județean Brașov privind aeroportul și împrumutul de 200 de milioane de lei au fost destul de aprinse tocmai din cauza dorintei CJ de face pe forte proprii investitia. Radu Mitric (PSD) și Ionel Spinean (PER) au afirmat că Județul Brașov nu are forța financiară de a finaliza aeroportul prin forțe proprii. De altfel, ambii au insistat ca administrația județeană să se asocieze cu Municipiul Brașov și cu alte unități teritorial administrative (Primăria Ghimbav sau Consiliul Județean Covasna fiind două dintre propunerile lor).  

O astfel de variantă ar lua foarte mult timp, a declarat Adrian Veștea: „A fost pusă problema asocierii. Acest lucru s-ar putea face prin înființarea unei societăți pe acțiuni. Când aloci bani de la bugetul local pentru o astfel de societate se consideră că ar fi ajutor de stat. Consiliul Concurenței ne-a spus că am intra în competiție cu alte entități similare, unele private. De asemenea, pentru o astfel de variantă trebuie să obținem aviz de la Comisia Europeană, iar demersurile ar putea dura doi ani”.

„O soluţie ar fi asocierea cu Municipiul Braşov, despre care domnul preşedinte spunea că necesită un timp îndelungat. Mă iertaţi, dar eu îl contrazic: în Grecia au fost realizate aeroporturi similare, pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul ca două sau mai multe unităţi teritorial-administrative să realizeze investiţia. Această variantă nu trebuie exclusă, mai ales că Municipiul Braşov are suficienţi bani, mai ales că are un excedent de peste 110 milioane de lei, din anul 2017. Au constituit o comisie la nivelul Municipiului Braşov, condusă chiar de preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică. Nu s-a dorit această asociere. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că trebuie să eliminăm orgoliile, dar se pare că tocmai dumnealui nu face acest lucru. Cealaltă variantă era o concesiune, prin care investitori privaţi suportau lucrările.  Ei puteau face un aeroport mai mare, iar Consiliul Judeţean nu avea nici o obligaţie. Banii investiţi până acum puteau fi folosiţi pentru a deveni asociat în acest proiect. Nu se putea problema pierderilor. În schimb, dacă se va ocupa administraţia judeţeană de operare, va trebui să acopere pierderile din primii ani. De asemenea, creditul pe care va dori să în contracteze preşedintele Consiliului Judeţean va avea o perioadă de graţie de 3 ani, şi va trebui plătit în următoarele mandate (după anul 2020, când vor fi alegerile locale – n.r.). Va urma o perioadă în care judeţul nu se va mai putea împrumuta, nu va mai putea face investiţii în drumuri sau alte proiecte importante. Concesiunea sau asocierea cu Municipiul Braşov reduceau presiunea asupra judeţului Braşov”, a declarat Ionel Spinean. 

„Toți vrem ca aeroportul să se termine cât mai repede. Propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Brașov cu alte unități teritorial-administrative, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Brașov cred că e cel mai important partener pentru acest proiect”, a spus și Radu Mitric. De altfel, Mitric a vorbit despre aeroport și înaintea ședinței de plen, în timpul unei conferințe de presă: „Trebuie să luăm în calcul că la CJ alocăm bani pentru întreg județul. Riscăm să ne ducem, financiar, în cap, cu această investiție, prin concentrarea pe acest împrumut. Vom vota pentru orice finanțare a aeroportului, pentru că ne dorim foarte tare acest obiectiv. Atragem însă atenția că este important să fie continuată discuția cu primarul Brașovului. Ar fi păcat să avem un județ cu două viteze, neglijând investiții în periferia lui, pentru că dirijăm majoritatea banilor într-un obiectiv pe care l-am putea face în comun cu alții”.

Pe de altă parte, după ședința Consiliului Județean, Adrian Veștea a afirmat că va încerca să atragă și Municipiul Brașov în proiect: „Noi am considerat că este important ca această iniţiativă de a face procedurile de achiziţie, fiindcă sunt foarte greoaie dar, în paralel ne vom preocupa ca atât Municipiul Braşov cât şi alte entităţi care-şi doresc, să facem o notificare comună, pe care să o înaintăm Comisiei Europene, care să ne-o aprobe”.

Investitii

Primăria Brașov a contractat 88 de autobuze electrice turcești. majoritatea vor fi livrate în acest an

Publicat

in

RATBV își completează flota de autobuze electrice cu încă 88 de astfel de mijloace de transport, cu care își ținta de transport sustenabil 100%, cu majoritatea autobuzelor electrice, completate de troleibuze și autobuze hibrid.

Marții, primarul George Scripcaru a semnat contractul pentru furnizarea a 88 de autobuze electrice de 10 metri și 64 stații de reîncărcare. 44 dintre acestea sunt cu încărcare lentă, duble, și vor fi amplasate în zonele de garare ale autobuzelor, iar 20 sunt stații de reîncărcare rapidă, ce vor fi amplasate pe traseele liniilor deservite de autobuzele electrice.

„Sunt 88 de autobuze electrice și 64 de stații de reîncărcare. Conform graficului de furnizare, prima etapă se referă la montarea stațiilor de încărcare, iar după aceea, autobuzele sunt programate a fi livrate în trei tranșe, una de 28 de autobuze, apoi alte două tranșe de câte 30. Acest grafic se întinde pe până la 1 martie 2027, însă am insistat ca acest lucru să se devanseze și până la finalul anului să încercăm să fie livrate toate aceste autobuze pentru a intra în flota SC RATBV SA. Noi trebuie să ne reconfigurăm traseele și aceste autobuze vor intra pe traseele RATBV în interiorul municipiului Brașov. Subliniez acest lucru, pentru că ne propunem ca să reconfigurăm și trasee pentru elevi, în special, în Brașov, cu aceste autobuze, în așa fel încât să ajungem și în interior, în cartiere, să creăm circuite pentru transportul elevilor dimineața la școli, la licee sau la colegii de pe raza municipiului Brașov. Facem încă un pas pentru ceea ce înseamnă modernizarea flotei de transport și o facem pentru călători, pentru reducerea poluării, pentru că sunt electrice toate și, de asemenea, și pentru șoferii de la RAT Brașov, să aibă mijloace de transport performante, moderne, care să le asigure și  lor un climat de muncă modern”, a precizat primarul George Scripcaru.

Majoritatea autobuzelor vor fi livrate în acest an

Potrivit reprezentantului furnizorului, SC BMC Track & Bus SA, obiectivul este ca majoritate autobuzelor să fie livrate în acest an, astfel încât RATBV să își poată pregăti un nou program de transport pentru anul viitor, prin care actualele autobuze diesel Menarini să fie înlocuite cu cele electrice.

„Astăzi am semnat un contract de 88 de autobuze electrice. Ele vor fi livrate cel târziu la începutul lunii martie 2027. Vrem chiar mai devreme, posibil la sfârșitul anului 2026. Astfel de autobuze, în număr de sute, circulă deja în marile orașe ale României, cum este București, Constanța, Iași, Suceava etc. Și vor veni și la Brașov!”, a subliniat Silvia Colacea, director executiv SC BMC Track & Bus SA.

Conform operatorului de transport RATBV, autobuzele vor circula fie pe linii cu încărcare mai mare, dar cu o frecvență crescută, fie pe rutele pe care nu există o solicitare de transport atât de crescută, cât și pe liniile speciale pentru transportul elevilor.

Descrierea tehnică a autobuzelor contractate

  • lungimea vehiculului 10,8 m;
  • capacitate: 76 de pasageri, din care 26 pe scaune;
  • rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități;
  • caroserie rezistentă la coroziune;
  • 2 uși pentru accesul pasagerilor;
  • sistem de aer condiționat separat pentru pasageri;
  • viteza maximă limitată electronic la 70 km/h;
  • autonomie: 446,72 km.

Valoarea acestei achiziții este de 187.070.400,00 lei fără TVA. În acest moment se încearcă găsirea unor soluții de finanțare nerambursabilă, astfel încât măcar o parte din sumele ce urmează a fi plătite de la buget să fie recuperate din fonduri nerambursabile, a transmis Primăria Brașov într-un comunicat de presă.

Citește mai departe

Cotidian

Calea ferată Brașov – Sighișoara, pe jumătate modernizată. Lucrările trebui să fie gata în doi ani

Publicat

in

Constructorii care modernizează calea ferată Brașov – Sighișoara se apropie de 60% grad de execuție a lucrărilor. La acest stadiu s-a ajuns după cinci ani de la data începerii proiectelor, iar pentru finalizarea diferenței de 40% mai au la dispoziței doi ani.

Calea ferată Brașov – Sighișoara a fost inclusă într-un proiect de modernizare cu finanțare europeană, iar după finalizarea lucrărilor, programată pentru anul 2028, pe acest sector feroviar, trenurile de persoane vor atinge o viteză de până la 160 km/h.

Mai e de săpat la tunelurile de la Ormeniș și Homorod

Conform datelor disponibile pe site-ul CFR SA, subsecțiunea Apața – Cața (28 de kilometri), lucrările sunt finalizate în proporție de 59,90%, iar constructorul, Asocierea Aktor S.A. (lider asociere), Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A.) va trebui să termine proiectul în luna februarie a anului 2028. Cele mai complicate lucrări de pe acest sector sunt cele la tunelurile Ormeniș și Homorod, care sunt săpate cu ajutorul unor TBM-uri (Tunnel Boring Machines), cunoscute popular sub denumirea de „cârtițe”.

La Tunelul Ormeniș, format din două galerii, fiecare cu o lungime de 7,1 km, la unul dintre fire s-au făcut excavații în lungime de 2.811 de metri, iar la celălalt fir TMB-ul a ajuns la 2.281,50 de metri.

La Tunelul Homorod – două galerii, fiecare cu o lungime de 5,2 km – una tintre „cârtițe” a săpat 678 de metri, iar cealaltă – 873 de metri.

Valoarea lucrărilor la acest sector de cale ferată se ridică la 3.360.420.000 lei și a fost decontată 52,97% din sumă.

Sectorul care include și Gara Brașov, finalizat în proporție de 57,27%

La sectoarele de cale ferată Braşov – Apaţa (care include și modernizarea infrastructurii de cale ferată de la Gara Brașov) și Caţa – Sighişoara, cu o lungime totală de 84 de kilometri, lucrările sunt terminate în proporție de 57,27%.

 La Gara Brașov încă se lucrează la linii ferate și la peroane. De asemenea, pe traseu se lucrează la trei dintre cele patru tuneluri.

De altfel, la Tunelul Mureni – cu lungime tunel 759 m – au fost terminate lucrările de excavare și se lucrează la cele două portaluri, cel de intrare fiind finalizat în proporție de 78%, iar cel de ieșire este finalizat în procent de 97,96%.

La Tunel Archita 1 (cu o lungime de 503 m) au fost excavați 102 m, portaul de intrare este finalizat în proporție de 65%, iar gradul de execuție a celui de ieșire este este de 43,09%.

La Tunel Archita 2 (221,56 m) și Tunel Beia (Beia 1 – 662,89 m și Beia 2 – 644,58 m) nu sunt în desfășurare lucrări.

Modernizarea celor două sectoare de cale ferată costă 3.677.670.000 lei, iar până acum a fost decontată 51,13% din sumă. Lucrările sunt executate de Asocierea Alstom Transport – Aktor Technical Societe Anonyme – Arcada Company – Euro Construct Trading 98 SRL denumită Asocierea RailWork, iar proiectul trebuie finalizat până în luna iunie a anului 2028.

Citește mai departe

Investitii

Investiție imobiliară majoră în apropierea Brașovului: Complex rezidențial cu 56 de blocuri noi. Zona nu are deocamdată rețea de gaze naturale

Publicat

in

Un nou proiect rezidențial de amploare se pregătește în zona Brașovului, după ce dezvoltatorul proprietar al terenului a depus documentația necesară pentru obținerea avizelor de mediu.

Proiect pentru 336 de apartamente noi în blocuri cu regim mic de înălțime

Potrivit memoriului tehnic, investiția vizează construirea unui ansamblu rezidențial format din 56 de blocuri cu regim redus de înălțime, fiecare având parter, etaj și mansardă. Proiectul ar urma să fie realizat pe un teren cu o suprafață de aproximativ 50.000 de metri pătrați.

În total, dezvoltatorul intenționează să amenajeze 336 de locuințe, dintre care 168 de studiouri și 168 de apartamente cu două camere. Fiecare clădire va include câte șase unități locative, distribuite la parter, etaj și mansardă.

Valoarea investiției este estimată la peste 65,3 milioane de lei, iar perioada de implementare este estimată la doi ani de la obținerea tuturor autorizațiilor necesare.

Peste 18.000 de metri pătrați de spații verzi, dar pentru început, fără rețele de gaze

Documentația depusă prevede amenajarea unei suprafețe de 18.280 de metri pătrați de spații verzi, precum și realizarea a 428 de locuri de parcare pentru viitorii locatari și vizitatori. Suprafața construită totală a celor 56 de imobile va depăși 8.500 de metri pătrați. Conform documentelor depuse pentru avizare, dezvoltatorul va suporta costurile necesare extinderii și racordării la rețelele de apă, canalizare, energie electrică, iluminat public și, ulterior, gaze naturale. Tocmai de aceea, dezvoltatorul propune ca până la extinderea rețelelor de gaze, încălzirea locuințelor să fie pe bază de curent electric.

Dacă proiectul va primi toate avizele necesare, acesta va deveni unul dintre cele mai mari ansambluri rezidențiale cu regim redus de înălțime aflate în dezvoltare în zona Brașovului.

Citește mai departe

Trending