Ramai la curent!

Sănătate

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea: „Statul Român nu a făcut tot ce se putea pentru Călin Fărcaș. În doi ani am fi putut schimba multe, dar am început prea târziu“

Publicat

in

Tânărul din Teliu care a murit în urma unei boli rare, așteptând transplantul care să îi dea șansa la o viață normală a născut largi dezbateri pe tema serviciilor pe care Statul Român (nu) le acordă pacienților aflați în situații similare. Călin Fărcaș a reușit să pină statul în mișcare, dar din păcate, prea târziu pentru el. 

 „Din punctul meu de vedere, statul român nu a făcut tot ce se putea, pentru că lucrurile astea se rezolvă în timp. Călin avea o problemă foarte gravă de sănătate, identificată încă de acum doi ani. Cred că în doi ani am fi putut schimba multe. Am început să schimbăm prea târziu pentru Călin, însă poate nu prea târziu pentru alți pacienți (…).Probabil am avut o activitatea de pionierat și nu ne-am gândit că pacienții noștri au nevoie de mai multă grijă și atenție. (…) Sunt niște decizii pe care statul român trebuia să le ia vis-a-vis de transplantul pulmonar“, a spus ministrul Sorina Pintea.

Deși are un acord de parteneriat cu Eurotransplant, România nu a devenit membru deplin al asociației, pe de o parte pentru că fostul ministrul al Sănătății a decis să nu mai plătească contribuțiaanuală de 1 milion e euro, iar pe de altă parte, pentru că România nu și-a respectat atribuțiile și sarcinile din acord, care prevedeau, printr altele, ca țara noastrăcă contribuie și cu organe la Eurotransplant.Parteneriatul a fost reluat la începutul acestui an, însă prea târziu pentru brașoveanul Călin Fărcaș, care avea nevoie de un plămân nou. Tânărul din Teliu s-a stins cu banii de transplant în cont, după ce a fost refuzat de două clinici din Europa, pe care și autoritățile române au reușit anii trecuți să le țină la distanță și să le sugereze că România nu vrea să colaboreze în parteneriatul Eurotransplant.

„Acest acord a fost încheiat în 2017. Din păcate, România nu şi-a respectat (…) atribuţiile şi contribuţiile pe care trebuia să le aducă Eurotransplant, astfel încât să poată să adere la această organizaţie în calitate de membru plin. România să intre în acest circuit, adică să dea nişte organe ţărilor din Eurotransplant. Am început să facem asta în urmă cu două luni, când doi plămâni deja au plecat spre Eurotransplant“, a arătat Pintea, după ce a declarat că statul român a început să schimbe lucrurile prea târziu, pentru a-l mai salva pe Călin.

În context, ministrul a arătat că neîncrederea s-a instalat în urmă cu doi ani, lucru care a afectat vieţile mai multor pacienţi, punctând că este nevoie de stimularea donării de organe.

„Neavând organe, este foarte greu să faci transplanturi. (…) Centrele de prelevare ar trebui să încurajeze donarea de organe. (…) Dacă nu există organe este foarte greu să susţii un astfel de protocol cu Eurotransplant. Marea problema este că Agenţia Naţională de Transplant, precum şi toţi factorii implicaţi trebuie să conlucreze pentru a putea stimula donarea de organe, iar Ministerul Sănătăţii să facă tot ce îi stă în putinţă să doteze centrele care fac transplant cu ultimul tip de aparatură, ultimele generaţii, pentru a putea susţine orice tip de transplant. (…) Conştientizarea lipseşte în primul rând şi apoi dotarea. Dotarea este problema MS, conştientizarea – a noastră, a tuturor“, a mai spus ea, adăugând că e nevoie investiţii în pregătirea medicilor.

Sănătate

Peste 308.000 de pacienți în patru ani la UPU Brașov. Câți dintre ei au fost urgențe reale

Publicat

in

Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a tratat peste 308.000 de pacienți în ultimii patru ani, iar mai mult de jumătate dintre cazuri au fost urgențe reale, potrivit datelor prezentate de conducerea administrativă a județului, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.

Datele au fost făcute publice la împlinirea a patru ani de la inaugurarea noii Unități de Primiri Urgențe (UPU), extinsă și modernizată în 2022. Conform acelorași date, din cei aproximativ 308.000 de pacienți care au trecut pe la UPU, aproape un sfert au fost încadrați ca fiind cazuri critice.

Peste 200 de pacienți ajung zilnic la Urgență

În medie, peste 200 de persoane ajung zilnic la UPU Brașov, ceea ce face din secția de urgență una dintre cele mai solicitate structuri medicale din județ.

Potrivit datelor transmise de Consiliul Județean Brașov, într-un comuniocat de presă, în intervalul 7 aprilie 2022 – 7 aprilie 2026, la UPU Brașov s-au prezentat 308.119 pacienți, după cum urmează:

  • 2022 – 50.671 pacienți (începând cu 7 aprilie)
  • 2023 – 72.902 pacienți
  • 2024 – 84.176 pacienți
  • 2025 – 85.095 pacienți
  • 2026 – 15.275 pacienți (până la 7 aprilie)

Nu toți pacienții sunt preluați în ordinea sosirii

Reprezentanții sistemului medical reamintesc că pacienții care ajung la UPU nu sunt tratați în ordinea în care intră pe ușă, ci în funcție de gravitatea stării lor.

La sosire, fiecare pacient este evaluat de un medic, care stabilește prioritatea în funcție de simptome, funcțiile vitale, riscul de agravare și necesitatea unor investigații sau tratamente rapide.

În funcție de rezultat, cazurile sunt încadrate pe coduri de culoare:

  • cod roșu – resuscitare
  • cod galben – pacient critic
  • cod verde – caz urgent
  • cod albastru – pacient non-urgent
  • cod alb – consult

În funcție de gravitate, timpul maxim de preluare în zona de tratament poate varia între 0 și 120 de minute.

UPU Brașov funcționează non-stop, cu 143 de cadre medicale

În prezent, asistența medicală de urgență la Brașov este asigurată de 143 de cadre medicale.

Personalul UPU este format din:

  • 19 medici primari
  • 18 medici specialiști
  • 106 asistenți medicali

Activitatea este desfășurată 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

UPU a fost extinsă și dotată în urma unor investiții de peste 20 de milioane de lei

Actuala structură a UPU Brașov a fost inaugurată în aprilie 2022, după un proces de extindere, modernizare și dotare. Mai exact, Unitatea este alcătuită în prezent dintr-o clădire cu subsol şi parter, extinsă o suprafaţă desfăşurată de 1.929 mp şi modernizată prin intermediul unei investiţii în valoare de aproximativ 15 milioane de lei, iniţiată de Consiliul Judeţean şi implementată de Ministerul Sănătăţii cu fonduri de la Banca Mondială. La acestea se adaugă echipamente complexe și aparatură medicală de înaltă performanță, totalizând 83 de obiecte și instrumente de monitorizare, resuscitare, ventilație mecanică, tratament intravenos și investigații rapide – inclusiv aparate de radiologie, ecografie și laborator de urgență, achiziţionate de Consiliul Judeţean prin intermediul unui proiect cu fonduri europene în valoare de 6,7 milioane de lei;

De asemenea, la UPU au fost realizate și conexiuni funcţionale cu parterul Staţionarului Central al SCJU Braşov, amenajări interioare şi exterioare, reprezentând lucrări conexe pentru funcţionalizarea UPU, în valoare de peste 1,2 milioane de lei, finanţate din bugetul CJ Braşov. 

„Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă este un etalon la nivel naţional în ceea ce priveşte calitatea actului medical asigurat pacienţilor. Deservind o zonă frecventată de turişti pe tot parcursul anului, UPU Braşov reprezintă principala poartă de acces la servicii de urgenţă pentru bolnavii aflați în stare critică sau care necesită asistență medicală imediată, provenind nu doar din judeţul Braşov şi din judeţele învecinate, ci din întreaga ţară şi chiar din străinătate. În cei patru ani care au trecut de la inaugurarea noului sediu, la UPU Braşov sute de mii de pacienţi au primit îngrijirea de specialitate și tot atâtea momente de cumpănă au fost depășite cu succes. Nu vorbim doar despre o infrastructură modernă, ci despre o echipă de profesioniști care, zi și noapte, transformă tehnologia de ultimă oră în speranță pentru pacienți. Acești ani au demonstrat că investiția în UPU Brașov a fost în esență o investiție în siguranța noastră, a tuturor”, spune preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea. 

Citește mai departe

Sănătate

Medicii care ar putea schimba sistemul sanitar vor să plece. Ce specialiști pregătesc universitățile din România dar nu îi folosesc pe deplin

Publicat

in

România formează o nouă generație de medici specializați exact în zonele care ar putea face spitalele și sistemul medical să funcționeze mai bine — respectiv cele de management și sănătate publică, dar riscă să-i piardă înainte să-i poată folosi. Iar pentru județe precum Brașovul, unde presiunea pe spitale, prevenție și management sanitar este tot mai mare, semnalul de alarmă este unul important.

Un studiu național făcut public luni arată că aproape 70% dintre medicii rezidenți în sănătate publică și management iau în calcul plecarea din țară, dacă nu găsesc oportunități profesionale clare în România.

Ce arată studiul despre intenția rezidenților de a rămâne în țară:

  • 16,5% spun că vor să plece sigur;
  • 53,6% spun că ar putea pleca, în funcție de oportunități;
  • doar 31% spun clar că vor să rămână în țară.

Nu fug de profesie, fug de sistem

Paradoxul este că acești tineri medici nu sunt dezamăgiți de pregătirea lor profesională. Din contră, studiul realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România arată că 97,6% dintre rezidenți spun că sunt mulțumiți de formarea primită.

Problema apare însă după rezidențiat, când se lovesc de lipsa locurilor de muncă, incertitudinea privind posturile din sănătatea publică, birocrație, și influența politică în deciziile din sistem, dupîă cum arată același studiu.

Cu alte cuvinte, România pregătește specialiști, dar nu reușește să le ofere un traseu clar în sistem.

Noua generație de medici nu mai vrea doar „spital clasic”

Studiul făcut public ieri și numit „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Cele mai importante rezultate ale cercetării, legat de intenția rezidenților de a lucra în management medical și sănătate publică:

  • 58,8% preferă un mediu non-clinic;
  • 53% sunt interesați de promovarea sănătății;
  • 46% vor să lucreze în prevenție;
  • 36% sunt atrași de managementul sanitar.

Practic, rezultatele studiului arată o schimbare importantă de mentalitate, prin faptul că tot mai mulți tineri aleg specializarea de Sănătate Publică și Management Medical, în mod conștient, ci nu ca soluție de compromis.

Specialiștii „traduc” acest lucru prin faptul că noua generație de doctori nu mai vede medicina doar prin prisma cabinetului sau a blocului operator, ci și ca pe o profesie care poate schimba sistemul din interior.

Puțini specialiști, multă nevoie de ei

Deși există interes pentru această specializare în rândul tinerilor medici, la nivel național, numărul acestora rămâne redus. De exemplu, datele Colegiului Medicilor arată că în România, în septembrie 2025 existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management, cu aviz de liberă practică. În aprilie 2026 numărul a acestora crescuse până la 213, iar Colegiul Medicilor arată că sunt în pregătire în prezent, aproximativ 270 de rezidenți care au ales această specializare.

Ce pierd, de fapt, orașe precum Brașovul

În percepția publică, medicul este adesea asociat exclusiv cu consultația, garda sau sala de operație. Însă specializarea de Sănătate Publică și Management este una esențială pentru felul în care funcționează sistemul „din spate”.

Sunt medicii care pot contribui la organizarea mai bună a spitalelor, reducerea haosului administrativ, dezvoltarea serviciilor de prevenție, folosirea inteligentă a datelor medicale, sau construirea unor politici sanitare bazate pe realitate, nu pe improvizație.

Într-un județ ca Brașovul, cu spitale medii și mari, unități sanitare aflate constant sub presiune și nevoi tot mai mari în zona de sănătate publică, acești specialiști ar putea fi exact veriga care lipsește între medicina propriu-zisă și administrația care o susține.

Citește mai departe

Sănătate

Grijadeplămâni.ro oferă toate datele despre cancerul pulmonar. Harta cabinetelor de pneumologie din România, noua funcționalitate a platformei

Publicat

in

Persoanele care resimt simptome ce pot ascunde un cancer pulmonar au, de acum, la dispoziție un instrument online care îi poate ajuta să ajungă mai repede la medic. Platforma grijadeplamani.ro a lansat o nouă funcționalitate – o hartă interactivă cu clinici și cabinete medicale de pneumologie din toată țara.

Noua funcționalitate, realizată de MSD România, în colaborare cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și Spitalul de Boli Infecționase și Pneumoftiziologice „Victor Babeș” din Timișoara vine ca o completare a testului de evaluare a simptomelor deja disponibil pe platformă. Harta este gândită pentru a scurta drumul dintre apariția primelor semne de boală și consultul de specialitate. Practic, utilizatorii care completează testul online pot vedea apoi unde se află și cele mai apropiate cabinete sau clinici de pneumologie, cu localizare rapidă și informații utile pentru programare, în cazul în care decid să meargă la o consultație.

Viteza intervenției este vitală în cazul cancerului pulmonar

Lansarea acestei hărți vine pe fondul celor mai recente date statistice medicale care arată cancerul pulmonar ca fiind una dintre cele mai agresive forme de cancer. Tocmai pentru că depistarea sa este în multe cazuri târzie, face ca șansele de supraviețuire să fie reduse.

„Cu fiecare zi care trece, șansa pentru intervenție timpurie se diminuează. Cancerul pulmonar evoluează rapid, iar un diagnostic tardiv implică, pe de-o parte tratamente mai complexe și o rată de supraviețuire scăzută, și pe de altă parte costuri crescute pentru sistemul de sănătate. Prin această nouă funcționalitate, dorim să eliminăm bariere precum lipsa informațiilor, dificultatea de orientare în sistem sau amânarea consultului medical”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC.

De altfel, datele prezentate de inițiatorii acestei platforme arată că, la nivel mondial, doar aproximativ un sfert dintre pacienți sunt diagnosticați într-un stadiu incipient.

Diferența între momentul diagnosticării este uriașă: dacă boala este descoperită devreme, în stadiul I, rata de supraviețuire la 5 ani poate ajunge până la 70%. În schimb, în stadiile avansate, aceasta poate coborî până la 12%.

Mai mult, specialiștii atrag atenția că și întârzierea tratamentului poate costa vieți. Potrivit datelor oferite de MSD România, fiecare 4 săptămâni de întârziere în începerea tratamentului pot crește riscul de deces.

Peste 11.000 de cazuri noi în fiecare an, în România

Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România.

Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de MSD România, în fiecare an sunt diagnosticate peste 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, bronșic și traheal. În rândul bărbaților, cancerul pulmonar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, iar la femei se află pe locul al patrulea în funcție de incidență.

În plus, anual sunt înregistrate peste 10.000 de decese, aceasta fiind, de altfel, principala cauză de deces oncologic din România;

Care sunt simptomele afecțiunilor pulmonare:

Specialiștii spun că una dintre cele mai mari probleme este faptul că simptomele sunt adesea ignorate sau confundate cu alte afecțiuni respiratorii.

Printre cele mai frecvente semne de alarmă se numără:

  • tusea persistentă;
  • infecțiile pulmonare recurente;
  • tusea cu sânge;
  • lipsa de aer;
  • scăderea în greutate;
  • pierderea poftei de mâncare.

Fumatul rămâne principalul factor de risc

Datele citate în proiect arată că fumatul continuă să fie principalul factor de risc pentru apariția cancerului pulmonar.

Totodată, specialiștii atrag atenția și asupra altor cauze importante, precum poluarea atmosferică; expunerea la radon sau fumatul pasiv.

Citește mai departe

Trending